Ministrul Sănătăţii, bilanţ la 11 luni

Sursa foto: www.jurnalmm.ro

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a prezentat astăzi într-o conferinţă de presă bilanţul activităţii celor 11 luni de la preluarea portofoliului Sănătăţii.

“În cele 11 luni de mandat, politicile de sănătate şi măsurile aplicate în domeniul sănătăţii au vizat, conform Programului de guvernare, soluţii pentru asigurarea unui acces mai bun la medicamente şi creşterea calităţii serviciilor medicale acordate pacienţilor”, a declarat Pintea.

Aceste măsuri se regăsesc în actele normative elaborate de Ministerul Sănătăţii în această perioadă: 1530 de Ordine de ministru, 28 de Hotărâri de Guvern, 9 Ordonanţe de Urgenţă şi o Lege.

În prezent, Ministerul Sănătăţii are în evaluare pentru tehnică legislativă mai multe legi importante, respectiv Legea transplantului, Legea prevenţiei, Legea cadru a Sănătăţii, Legea profesiilor medicale şi cea a Malpraxisului.

Printre primele măsuri luate de ministrul Sorina Pintea s-a numărat asigurarea cantităţilor de imunoglobulină necesare în România.

Astăzi există la UNIFARM 5 tipuri de imunoglobulină cu aceeaşi substanţă activă la care diferă doar denumirea comercială pentru tratamentul imunodeficienţelor primare, care poate fi achiziţionată de unităţile sanitare pentru tratamentul pacienţilor. De asemenea, poate fi achiziţionat şi Pentaglobin, o imunoglobulină care nu se utilizează în imunodeficienţa primară.

Anul acesta au fost introduse în lista de medicamente compensate şi gratuite 37 de molecule noi pentru diverse afecţiuni. Printre moleculele nou introduse se numară şi Spinraza, utilizată pentru tratamentul atrofiei musculare spinale.

“Lipsa unor medicamente din spitale este cauzată azi în mare parte de un management defectuos. Rezolvarea unor astfel de situaţii se realizează uneori cu sprijinul asociaţiilor de pacienţi care, de fiecare dată când apar probleme ni le semnalează şi împreună reuşim să deblocăm lucrurile”, a declarat Sorina Pintea.

Pentru îmbunătăţirea modului de monitorizare a glicemiei şi tratamentelor necesare pacienţilor cu diabet a fost creat Subprogramul de diabet zaharat tip 1, în cadrul căruia se asigură pacienţilor acces la sisteme de monitorizare continuă a glicemiei şi sistemele de pompe de insulină cu senzori de monitorizare continuă a glicemiei. Accesul la aceste tehnologii de ultimă generaţie este asigurat prin 11 centre de specialitate din ţară, în baza unor criterii de eligibilitate. Se estimează că printre beneficiarii acestor dispozitive vor fi şi 3600 de copii.

Tot din acest an, în pachetul de servicii medicale de bază acordat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate a fost introdus screeningul prenatal realizat la nivelul maternităţilor din ţară. În cadrul acestui pachet, fiecare gravidă are acces la o serie de servicii medicale printre care sunt incluse controlul glicemiei şi toleranţa la glucoză.

După  7 ani, în decembrie 2018 a fost reluată achiziţia prin UNIFARM a produsului Glucagen, un medicament important în tratamentul diabetului. Lipsa acestui medicament a fost rezolvată prin emiterea unei autorizaţii de nevoi speciale, în baza căreia UNIFARM va achiziţiona 20 de mii de doze de Glucagen, dintre care 4 mii au ajuns în ţară şi vor fi distribuite în spitale. Cel mai târziu în luna martie 2019, vor ajunge în ţară alte 6000 de flacoane, iar până la finalul anului 2019 vor mai fi disponibile două tranşe a câte 5 mii de flacoane de Glucagen.

Ministrul  Sănătăţii a subliniat faptul că Ministerul Sănătăţii a finalizat lista medicamentelor esenţiale care se află în dezbatere publică şi a declarat că odată definitivată lista, aceste medicamente nu vor mai putea lipsi din stocul farmaciilor.

Politicile de sănătate pun un accent deosebit pe prevenţia în sănătate. Ministerul Sănătăţii a demarat implementarea a 7 programe de screening cu finanţare europeană nerambursabilă în valoare de 193 milioane euro.

Ministrul Sănătăţii a prezentat şi situaţia controalelor efectuate în acest an de Corpul de Control al ministrului împreună cu CNAS, dar şi de inspectorii sanitari.

Astfel, Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii împreună cu CNAS au derulat 18 acţiuni de control în spitale importante din Bucureşti şi din ţară. Inspecţia sanitară de stat din cadrul Ministerului Sănătăţii a aplicat 5.976 de amenzi contravenţionale, însumând 6.153.000 de lei. S-au suspendat 137 de autorizaţii sanitare, s-au retras 50 de autorizaţii sanitare de funcţionare şi s-au luat 15 decizii de închidere a unităţii.

Inspectorii sanitari din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene au desfăşurat mai multe acţiuni de control care au vizat activitatea în obiectivele cu impact asupra sănătăţii publice: unităţi sanitare, unităţi de învăţământ, unităţi de turism, dar şi producători de tutun sau biocide. De asemenea, a fost verificat modul de gestionare a deşeurilor, în special a celor potenţial periculoase. În urma controalelor, s-a dispus scoaterea din consum a 26.295,62 Kg şi a 28.450,69 litri produse alimentare, precum şi 49.458,84 kg şi 4.865,13 litri produse biocide, deoarece nu au corespuns normelor în vigoare, constituind risc pentru sănătatea populaţiei.

În luna octombrie, Ministerul Sănătăţii a depus un proiect de finanţare europeană nerambursabilă în valoare de 227 milioane euro pentru Servicii medicale de tratament al persoanelor infectate cu HIV/ SIDA.  Proiectul vizează, în principal, solicitarea de rambursare a sumelor plătite de Ministerul Sănătăţii prin Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al bolnavilor cu infecţie HIV/SIDA, în perioada ianuarie 2015 – decembrie 2018, destinate acoperirii tratamentului pentru bolnavii cu infecţie HIV SIDA. Este cea mai mare valoare a unei propuneri de proiect din România prin care se solicită finanţare din Fondul Social European, care va fi asigurată din Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 4. Această finanţare va aduce o contribuţie majoră la degrevarea bugetului de stat.

 

În luna decembrie, Ministerul Sănătăţii a semnat, în cadrul apelurilor dedicate proiectelor nefinalizate – Programul Operaţional Regional 2014-2020, 55 de cereri de finanţare în valoare totală de peste 162 milioane euro. Activităţile vizate de aceste proiecte sunt: reabilitarea, modernizarea, extindere, dotarea unităţilor de primiri urgenţe, a compartimentelor de primiri urgenţe şi a ambulatoriilor.

Toate fondurile recuperate de la Comisia Europeană vor ajunge înapoi în unităţile sanitare şi vor fi utilizate pentru tratarea pacienţilor.

Anul acesta, Ministerul Sănătăţii a extins la nivel naţional şi programul de tromboliză intravenoasă. În urma analizei programului pilot al acţiunilor prioritare pentru tratamentul intervenţional al pacienţilor cu accident cerebral acut demarat în anul 2015 în 10 spitale din ţară, reprezentanţii comisiilor de specialitate neurologică şi medicină de urgenţă din Ministerul Sănătăţii au ajuns la concluzia că acest program şi-a demonstrat eficienţa şi au stabilit împreună necesitatea extinderii la nivel naţional. Mulţi dintre pacienţii care au beneficiat de tratament intervenţional în caz de AVC au fost recuperaţi. Tratamentul acut farmacologic şi intervenţional reprezintă principalul mijloc de reducere a dizabilităţii importante asociate accidentului vascular celebral (AVC).

În prima lună a anului 2019 se va încheia evaluarea unui număr de 38 de spitale judeţene din întreaga ţară în vederea extinderii listei spitalelor care vor putea derula programul acţiunii prioritare în tratamentul intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral acut. Mai mult, Ministerul Sănătăţii lucrează la elaborarea unui protocol terapeutic standardizat pentru tratamentul accidentului vascular cerebral acut. Protocolul se bazează pe ghidurile în vigoare şi conţine informaţii utile pentru organizarea traseului pacientului suspect de AVC, precum şi procedura de selecţie a pacienţilor eligibili pentru tratament intervenţional acut.

De asemenea, a fost pus în transparenţă decizională Planul-cadru naţional privind controlul hepatitelor virale în România 2018-2030.

În anul 2018, Ministerul Sănătăţii a simplificat procedurile de trimitere a pacienţilor la tratament în străinătate. Ordinul elaborat în 2004 era depăşit, nu mai corespundea cerinţelor de azi. A fost redusă birocraţia, au fost simplificate procedurile de acces şi decontare al tratamentului, în special pentru copii. Anul acesta, direcţiile de sănătate publică au trimis spre finanţare la MS un număr de 238 de dosare. Suma utilizată pentru plata acestor tratamente în perioada 03.01.2018- 13.12.2018 este de 18.812.000 lei.

Nu există dosare depuse şi neaprobate la MS, exceptând două dosare care se află “în aşteptare” deoarece nu sunt complete.

În acest an, Ministerul Sănătăţii a schimbat conducerea Agenţiei Naţionale de Transplant şi este în plin proces de reorganizare a activităţii acestei instituţii la standarde europene.

România a reînceput colaborarea cu Eurotransplant, iar echipa de la Spitalul Sf. Maria a reuşit realizarea cu succes a 4 transplanturi pulmonare.

 

În evidenţele direcţiilor de sănătate publică există un număr de 37 pacienţi care necesită efectuarea unui transplant pulmonar.

În acest an, prin aplicarea Programului de Guvernare, au fost făcuţi paşi importanţi pentru reducerea exodului medicilor din România începând cu majorarea salariilor pentru medici şi asistenţi medicali prin adoptarea Legii salarizării unice.

Pentru că avem nevoie de specialişti care să asigure servicii medicale de calitate populaţiei, mai ales în zonele defavorizate unde deficitul de medici este mai mare decât în restul ţării, la solicitarea MS, Guvernul a aprobat majorarea cifrei de şcolarizare pentru pregătirea în rezidenţiat la 5.730 de locuri în anul universitar 2018/2019.

Un pas important în controlul rezistenţei microbiene îl reprezintă înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Limitarea Rezistenţei la Antimicrobiene (CNLRA), pentru a identifica exact cauzele care generează fenomenul antibiorezistenţei şi obstacolele pe care trebuie să le depăşim printr-un program de acţiune naţional destinat combaterii fenomenului. Această structură are ca scop elaborarea şi monitorizarea modului în care se aplică Strategia Naţională privind utilizarea prudentă a antibioticelor, limitarea creşterii rezistenţei microbiene la antibiotice a populaţiei şi animalelor şi prevenirea răspândirii microorganismelor rezistente la nivel naţional.

Ministerul Sănătăţii va finaliza la sfârşitul lunii ianuarie punerea în funcţiune a celor 24 echipamente RMN şi 14 CT pe care le-a achiziţionat printr-un Program finanţat de Banca Mondială în valoare de 19 milioane de euro. În urma unei evaluări a secţiilor în care sunt trataţi pacienţii cu arsuri, în termen de maxim 3 luni vor fi disponibile la nivel naţional cel puţin 14 paturi destinate tratării marilor arşi.

Pentru reglementarea procedurilor care se vor aplica în situaţiile în care este necesar transferul pacienţilor cu arsuri în străinătate, Ministerul Sănătăţii a pus în transparenţă decizională un proiect de Ordin.

În ceea ce priveşte construcţia spitalelor regionale, se fac demersuri pentru creşterea contribuţiei din partea UE de la 50 la 85%. Obiectivul Executivului este de a construi aceste spitale cu costuri cât mai mici pentru România. Cele mai avansate proiecte sunt cele din Iaşi, Cluj şi Craiova.

Începând cu luna decembrie, programul de screening auditiv a fost extins la nivel naţional. Astfel, în toate maternităţile de stat din România se efectuează screening auditiv gratuit cu aparatură medicală modernă. Screeningul auzului la nou născuţi este singura metodă prin care se poate depista activ hipoacuzia chiar din prima lună de viaţă, crescând astfel şansele de recuperare prin instituirea timpurie a tratamentului adecvat. Programul de screening auditiv al MS este implementat în 186 de maternităţi şi secţii de terapie intensivă ce îngrijesc nou-născuţi. Acestea au fost dotate cu 286 de echipamente de testarea auditivă. Ministerul Sănătăţii a alocat pentru acest program un buget de 2.550.000 lei. De asemenea, în perioada următoare, Ministerul Sănătăţii va demara o campanie de conştientizare şi informare a publicului şi cadrelor medicale privind necesitatea testării auzului la nou-născuţi.

 

Ministerul Sănătăţii, în parteneriat cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi UNICEF, va continua campaniile de informare şi vaccinare în comunităţi vulnerabile cu rata scăzută de vaccinare, cu sprijinul autorităţilor judeţene şi locale. De asemenea, va continua campaniile de informare pentru susţinerea donării benevole de sânge şi donării de organe.

Întrebată de jurnalişti despre nereuşitele anului 2018, Sorina Pintea a răspuns că:

‘Mi-aş fi dorit să pot să am mai mult timp pentru transplant şi să stau mai mult de vorbă cu pacienţii cu care sunt în legătură permanentă’

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.