Goodbye to Normality!

COLECTIV

„Goodbye to Gravity”

3 ani

Romania, tara care poate ingriji doar 11 mari arși. Cat de cat.

64 de persoane au murit in urma incendiului devastator si inca una a ales sa-si ia  viaţa.

11 locuri exista in prezent in spitalele din România pentru victimele care au suferit arsuri majore.

“Ar trebui să existe o lege care să prevadă în mod clar condiţiile în care un spaţiu public poate fi utilizat, deoarece aplicarea amenzilor pentru lipsa autorizaţiilor nu reprezintă o soluţie, având în vedere că în locul respectiv se menţine riscul producerii unei tragedii”, a declarat cu putin timp in urma, Preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010, Eugen Iancu, pentru Agerpres.

Au trecut  trei ani de la data incendiului. Trei ani de cand răniţii încearcă să se recupereze.

Trei ani in care ranile din sufletele parintilor, fratilor, prietenilor celor decedati nu s-au vindecat.

Si nu se vor vindeca vreodata.

Trei ani in care in dosarul Colectiv nu s-a întâmplat mai nimic, procesul fiind amânat mult prea des, din mult prea putine motive.

După trei ani, Ministerul Sanatatii încă lucrează la un mecanism prin care ţările membre UE să îşi unescă forţele în cazul unei catastrofe asemanatoare.

Astfel, se  stabilesc criterii prin care victimele să fie transportate la spitalele din ţări care pot oferi tratament adecvat, fără a se mai pierde timp cu formalităţile.

Spitalul de Chirurgie Plastica Reparatorie si Arsuri, Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar Arseni şi Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Grigore Alexandrescu, singurele spitale care ar trebui să fie pregătite să trateze pacientii cu arsuri grave. Acasa, in Romania.

(Sunt considerați pacienți critici, pacienții cu arsuri de gradul 2 pe o suprafață mai mare de 10%, arsuri la față, scalp, mâini, picioare, organe genitale, perineu, articulații mari, arsurile de grad 3 indiferent de suprafață, arsurile electrice, arsurile chimice, arsurile cu suspiciune de leziuni ale căilor inhalatorii, cele asociate cu traumatisme concomitente, precum și cele suferite de pacienți cu risc).

Spitalul de Chirurgie Plastica Reparatorie si Arsuri este  singura institutie de acest tip – specializata doar in chirurgie plastica, reconstructiva si arsuri din tara.

In prezent spitalul are urmatoarea structura:

Sectie chirurgie plastica – 28 paturi

Sectie arsi – 25 paturi

Sectie anestezie si terapie intensiva – 5 paturi . Dupa “Colectiv” erau 11.

Poze noua sectie ATI

In saloane cuprinzand de la 1-2 pana 4-5 paturi

Bloc operator – 4 Sali operatie (2 aseptici si 2 septici)

În cadrul Ministerului Sănătății există un program de tratament în străinătate, există o comisie care aprobă dosarele de tratament și prin intermediul acesteia se pot trimite afara acei pacienți care depășesc capacitatea spitalelor noastre la tratament, urmând ca Ministerul să acopere costurile îngrijirilor.

Teoretic, la trei ani distanta de “Colectiv”,  România are toate mecanismule prin care poate salva un mare ars.

Cristian Grasu – secretar de stat în Ministerul Sănătății: „Am creat în cadrul programelor naționale de acțiuni prioritare, anul trecut, un program național de acțiune prioritară pentru marii arși. Îl  facem funcțional anul acesta. 10 milioane de lei au fost repartizare anul acesta pentru susținerea tratamentului marilor arși în spitalele existente, cu posibilitățile existente.

Există un program întreg finanţat prin împrumutul de la Banca Mondială care se ocupă de dezvoltarea sistemului de tratament al marilor arşi, dar lucrurile nu sunt încă finalizate. Vorbim despre construirea unor centre de mari arși la Timișoara, la Târgu Mureș, unul și la București, la spitalul Bagdasar Arseni”.

Trei ani in care timpul parca a stat in loc. Sau s-a miscat, inapoi, in timp.

Cristian Grasu – secretar de stat: „ Ne lipsește o structură coerentă și actuală, din punct de vedere al fluxului îngrijirilor și circuitul pacientului printr-o secție de acest gen, care să respecte standardele existente actuale la nivel mondial.

În 2015 și în 2016 am reușit să trimitem la studii de specialitate, în Franța, medici chirurgi plasticieni, medici anesteziști, asistenți de la Spitalul Floreasca pentru a crea un nucleu de oameni pregătiți. Sigur, întotdeauna există riscul ca oamenii pe care îi pregătești foarte bine să părăsească sistemul.  La Floreasca asta s-a întâmplat în mare măsură, mai ales cu personalul mediu. Ne  continuăm proiectul, continuăm să pregătim oameni”.

Pregatim, dar, in lipsa de spitale sau macar de sectii performante, decontam.

România a decontat aproape 1,3 milioane de euro numai pentru tratarea victimelor din Colectiv în ultimii trei ani.

De ce este nevoie ca România să trateze un mare ars corespunzator?

De  timp, de bani și de oameni.

Ar  putea să dureze de la 18 la 36 de luni.

La trei ani distanta si cei care au intervenit la incendiu sunt, inca, afectati

Cristian Radu, sef Centru Operational National IGSU

“Acolo a fost un infern. In haosul creat la locul evenimentului era un telefon mobil si pe ecran era ,,Mami’’. Aceea este o imagine pe care nu poti sa o uiti.

Aspectul care pe mine m-a socat a fost cea de-a doua iesire adiacenta care exista in acel club dar care era legata cu lanturi, constientizand tragedia acelor oameni care incercau sa iasa pe un spatiu ingust si care nu au mai reusit sa o faca.

Respectivele victime nu au fost afectate de incendiul propriu-zis, ci de substantele extrem de toxice care, din pacate, au cauzat leziuni grave ale cailor respiratorii si insotite de arsuri pe suprafete mari ale corpului din cauza acelor picaturi arzande, incandescente, cu temperaturi extrem de mari care au luat contact direct cu pielea”.

 Gabriel Duduc, sef Inspectia de Prevenire IGSU

“Intr-un spatiu pe care-l  autorizezi si desfasori activitati de alimentatie publica pentru un numar de 87 de persoane, spatiul respectiv va fi analizat din punct de vedere al securitatii la incendiu pentru acel numar de persoane.

In momentul in care introduci 350 sau 400 de persoane din punct de vedere al securitatii la incendiu treci intr-o categorie care stabileste conditii mult mai restrictive pentru acel spatiu. Dimensionarea cailor de evacuare se stabileste in functie de acest numar de persoane”.

In trei ani IGSU a executat peste 32.000 de controale la obiective gen cluburi, baruri discoteci, obiective de alimentatie publica, comert si turism. Au oprit in acesti trei ani 117 obiective  din categoria comert, turism. Au constatat incalcarea grava a cerintelor de securitate la incendiu si au oprit functionarea lor. Pe de alta parte, la peste 350 de obiective s-a constatat oprirea din proprie initiativa.

Au trecut trei ani de la un dezastru care ar fi trebuit sa alerteze toti factorii responsabili si sa ii faca sa ia masuri radicale in privinta a ceea ce numim “sistem medical”.

 Aceleasi masuri ar fi trebuit luate si in ceea ce priveste siguranta la incendii.

Care e realitatea? Ce s-a schimbat?

S-au schimbat spitalele. Au “imbatranit”.  Infrastructura lor, verificata sau nu de catre autoritati e ceva mai fragila.

Masuri de reabilitare nu exista concret, vizibil.

Lipsa  de medicamente şi aparatura, lipsa de ambulante  si de personal sunt boli cronice ale sistemului, acute pentru pacientii de orice natura, pentru apartinatori si chiar pentru personalul medical, secunda de secunda.

Proiecte, pe hartie, zic autoritatile, exista. Dar se invart intre birocratie si neputinta aplicarii.

Important ar fi sa invatam din orice experienta.

In Romania insa, nici macar un dezastru de amploarea celui de la Colectiv, nu presupune schimbare radicala.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.