Ateliere practice și expoziții la Forumul Tradițiilor Creative

Foto: Olga Stancu

A doua ediție a Forumului Tradițiilor Creative se încheie duminică, 28 octombrie 2018, la sediul The Ark din strada Uranus nr 150.

Este exemplul de care avem nevoie, un model în ceea ce îi privește pe specialiști și oamenii pasionați de tradiții și meștesuguri din zone diverse ale țării.

În cadrul forumului am întâlnit dezbateri, comunicări, prezentări, despre cum poți să aduci și să faci fezabil materialul natural în contextul agresiunii materialelor sintetice.

Foto: Olga Stancu

S-au atins teme ca diferența dintre tipurile de izolanți din fibre naturale versus polistirenul expandat, Geoparcul Țara Hațegului ca model de afacere sustenabilă pentru comunitate și Școala de la Bunești ca exemplu de bune practici.

Sâmbătă, fetițe însoțite de mamele lor au participat la atelierul de cusut cu semne iar duminică echipe mixte construiesc pereți din șipci de lemn și stuf și învață cum se făurește o canotcă (barcă specifică Deltei Dunării).

Înscrierile pentru atelierele practice au depășit așteptările organizatorilor, locurile fiind ocupate cu mult înaintea debutului forumului.

Interesant este ca toți cei prezenți au realizat, din resurse proprii sau atrageri de fonduri, diferite hărți tematice pe care le-au publicat gratuit pe internet: harta cu materiale naturale, emergente si tradiționale, harta meșterilor si harta școlilor de vară.

Foto: Olga Stancu

Una dintre concluzii este ca satul românesc tradițonal a murit si odată cu el țăranul autentic. Dar ambele se pot reinventa. Suntem în etapa în care redescoperim argila, paiele, stuful, lemnul, lâna, cânepa, pe cand Occidentul se retehnologizează în domeniul utilizării materialelor naturale.

O alta concluzie este că nu poți compara lumea tradițională cu lumea modernă. TIMPUL este cel care definește activitățile din lumea tradițională: este un timp pentru săpat, altul pentru cultivat, pentru recoltat, uscat sau ridicat pereți. La polul opus, lumea modernă poate face să încapă un sat întreg într-o scară de bloc pe parcursul unui an.

Avem casele traditionale autentice, avem materialele naturale ți nu țtim ce să facem cu ele. Preferăm sa achiziționăm din import peste 90% din marfa vândută în magazinele de bricolaj. Mai mult de 80% din lemnul recoltat în România pleacă în străinătate. Se construiește haotic, în maniera haiducească, nu în maniera tradițională. Nimeni nu ia în calcul faptul ca tradiția înseamnă conduită corectă, etică si lucrurile făcute cu rost.

Pe de alta parte, totul trebuie trecut prin filtrul pragmatismului impus de piață. Atâta vreme cât nu există normative pentru casele construite exclusiv cu materiale naturale, lupta este înegală. Dar tradiția este resursa de inovație deoarece, printre altele, oferă identitate.

Romania are de ce fie mandră deoarece există o masă critică de specialiști, organizații, oameni entuziaști și bine pregătiți, care pun suflet resurse în păstrarea tradiției.

Lasă un răspuns