Consumul excesiv de carne amenință planeta

Consumul global de carne va trebui redus drastic dacă lumea dorește să acționeze împotriva încălzirii globale, arată un studiu publicat în revista „Nature” și dedicat impactului a ceea ce mâncăm asupra mediului. În special, va trebui ca țările dezvoltate să-și reducă consumul de carne cu 90% pentru a conserva planeta și a hrăni 10 miliarde de oameni până în 2050, au calculat cercetătorii.

Producția agroalimentară, mare consumatoare de apă şi sursă de defrișare, reprezintă un factor major în încălzirea globală. Și fără o scădere netă a consumului de carne, impactul său asupra mediului ar trebui să crească până la 90% până la mijlocul secolului, avertizează cercetătorii, care solicită, de asemenea, reducerea deșeurilor alimentare și practici agricole mai bune. „Nicio soluţie nu va fi suficientă pentru a ne păstra în limitele globale”, a subliniat Marco Springmann de la Universitatea Oxford. „Dar, dacă toate soluţiile ar fi implementate împreună, ar fi posibilă hrănirea în mod durabil a unei populaţii în plină creştere”. „Însă fără acțiuni concertate, impactul alimentaţiei noastre asupra mediului ar putea crește cu 50 până la 90% până în 2050, datorită creșterii populației și a regimurilor tot mai bogate în grăsimi, zahăr și carne”, adaugă autorul principal al studiului, apărut la câteva zile după publicarea de către ONU a unei evaluări științifice alarmante privind accelerarea încălzirii globale.

În special, creșterea animalelor are un impact puternic, animalele generând emisii ridicate de metan – gaz cu efect de seră mai puțin persistent decât CO2, dar cu efect mai mare asupra încălzirii. Producerea cărnii este, de asemenea, sinonimă cu consumul de apă: pentru a produce 500 g de carne de vită, este nevoie de aproape 7.000 de litri de apă.

Potrivit autorilor, reducerea la jumătate a deșeurilor alimentare cauzate de probleme simple de gestionare ar putea, de asemenea, să reducă impactul asupra mediului cu 16%. Oamenii de știință subliniază rolul educației și necesitatea unei reforme a industriei. „Este nevoie de o abordare globală, în termeni de politică şi industrie, pentru a permite aceste schimbări în tiparele alimentare, pentru a le face mai sănătoase, mai bazate pe plante şi cât mai atrăgătoare pentru cel mai mare număr de oameni”, conchide Marco Springmann.

Lasă un răspuns