”Unul din noi minte”, sau când faptul divers devine o chestiune de viață și de moarte

O carte pe care nu ar trebui să o lăsați necitită în această toamnă, este “Unul dintre noi minte”, o poveste stranie a ceea ce se întâmplă când cinci străini ajung în clasa de detenție a școlii, iar numai patru ies de acolo în viață. Fiecare este suspect, fiecare are ceva de ascuns. Vă va aduce cumva aminte de romanele Agathei Christie dar și de cele ale lui Douglas Kennedy.

Sunt multe detalii interesante și fiecare conduce pe o pistă diferită, însă nu se știe care dintre acestea ar rezolva enigma.

Totul începe într-o după-amiază de luni, când cinci elevi de la Liceul Bayview intră în camera de detenție: Bronwyn, tocilara, va merge la Yale și niciodată nu încalcă vreo regulă, așa că pare aproape inexplicabil cum a ajuns ea aici. Addy, prințesa, este populara și frumoasa liceului. Datorită farmecului ei nimeni nu ar putea să o acuze niciodată de nimic. Nate, delincventul, este deja eliberat condiționat după ce a fost prins vânzând droguri, deci el ar avea motive serioase pentru a-și petrece timpul în această camera, deși nu pare deranjat de asta ci, o ia ca pe o faptă de mare bravură. Cooper, atletul, este starul echipei de baseball, mai încalcă câte o regulă pe ici pe colo alături de ei. Ca la o adevărată întâlnire de VIP-uri se află și Simon, proscrisul: el este creatorul unei faimoase aplicații de mobil care lansează bârfele fierbinți ale liceului.

Atâta doar că Simon nu mai iese de la detenție. La finalul orei în care cei cinci trebuie să-și ispășească pedeapsa, Simon moare. Potrivit anchetei, decesul nu este un accident. Luni moare, iar marți apar dezvăluiri senzaționale, programate de el, despre cei patru colegi care i-au fost alături în clipa morții, ceea ce îi transformă rapid în suspecți. Dacă nu cumva criminalul este altcineva și se află în libertate.

Dar până la urmă toată lumea are secrete, nu? Ceea ce contează e cât de departe ai merge ca să le protejezi. Dar cine pe cine protejează?

Vă las să aflați singuri atunci când veți citi romanul ”Unul din noi minte”. Eu vă mai spun doar atât: nu veți lăsa cartea din mână până când nu veți întoarce și ultima pagină!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.