“Boala, o memorie genealogică” sau de ce să scuturi un arbore genealogic

Un filosof spunea odata că „boala poate fi o metaforă a vieții”, iar un psiholog se întreba cum adesea unele destine par a se repeta în anumite familii chiar și la distanță de generații. Unii ar putea spune că poate fi un blestem, alții o pură întâmplare.

Mai nou, psihologii au descoperit că nici unele boli, adesea grave și greu de vindecat, nu apar întotdeauna întâmplător, ci ar fi răspunsuri la unele întâmplări care s-au petrecut în familie chiar cu generații în urmă, iar protagoniștii nu au avut prilejul de a-l întâlni pe cel care nu înțelege de unde s-a procopsit cu o astfel de maladie. Aceasta susține și Elisabeth Horowitz, specialist terapeut și fondatoare a Asociației Franceze de Psihogenealogie, în cartea sa „Boala – o memorie genealogică” , apărută la editura Philobia.

cartea de weekend

Ceea ce dorește autoarea să ne arate este că, deși la prima vedere pare bizar, arborele genealogic joacă un rol important în declanșarea unei boli cronice sau a sensibilității care adesea duce la declanșarea foarte rapidă a unor afecțiuni repetate și supărătoare. Adesea, există o legătură profundă și inconștientă între boală și un eveniment traumatic din trecutul familial care exercită astfel influența asupra vieții urmașilor. De la infarctul miocardic la cancer, de la ulcerul gastroduodenal la depresie, numeroase tulburări de sănătate pot fi înțelese mai bine prin cunoașterea arborelui genealogic al pacientului.

Iar autoarea ne dă numeroase exemple. Pacienții cu o anumită problemă medicală sunt trimisi La psiholog care doreste sa afle si cateva detalii despre familii. De exemplu, un tânăr, aparent fericit și care duce o viață sănătoasă, se îmbolnăvește grav. Tratamentul nu pare a da rezultat și este trimis și la psiholog. Acesta din urmă află că tatăl pacientului fusese respins de mama sa care se căsătorise cu tatăl acestuia doar pentru a-și salva familia de la un faliment în afaceri, rămănând astfel o viață întreagă prinsă într-un mariaj lipsit de afecțiune, chiar dacă din punct de vedere material nu îi lipsise nimic.

Astfel, vedem din cartea lui Elisabeth Horowitz că moartea prematură a părinților, a fraților sau a surorilor, accidente, sinucideri, preferința părinților pentru unul dintre copii, neînțelegerile grave între membrii familiei, căsătorii fără iubire, divorțuri, legături extraconjugale, relații incestuoase, secretul asupra originii unui copil ori asupra cauzelor decesului unui membru al familiei, neîmplinirile profesionale, traumele provocate de evenimente istorice, expatrieri, toate aceste evenimente din trecutul familial, rămân o masă confuză atâta timp cât conștiința nu a operat o clarificare a lor.

Pentru a ne sustrage programărilor genealogice și riscului de a dezvolta o anumită boală este imperativ să ne cunoaștem antecedentele familiale și să conștientizăm, iar apoi să ne detașăm de aceste drame mai mici sau mai mari petrecute în trecutul familiei.

Scrisă într-un stil accesibil și presărată cu exemple, cartea “Boala, o memorie genealogică” de Elisabeth Horowitz, vă va face să nu o lăsați din mână până când nu veți întoarce și ultima pagină.

Lasă un răspuns