NATO: Cine cât cheltuie?

Mare cutremur politic pe 12 iulie, la summit-ul NATO de la Bruxelles : Donald Trump a reproșat partenerilor europeni ai SUA că cheltuie mult prea puțin pentru apărarea Europei – și pentru propria lor apărare, în fond – mizând pe banii americani.

Nu că șeful Casei Albe n-ar avea dreptate, dar chiar să o spună așa, pe față și în stilul său brutal, este, totuși, prea mult pentru regulile nescrise ale diplomației, care în mod tradițional evită exprimarea adevărurilor incomode.

După summit, Trump s-a lăudat că strategia sa incisivă i-a făcut pe europeni să-și caute – și să-și găsească – prin portofele încă vreo 33 – 40 miliarde de dolari suplimentari pentru apărare.

Acum, de la promisiune, fie ea și făcută într-un cadru oficial, și până la realitate mai e drum lung.

Sursa foto: www.qz.com

Dacă Germania, Belgia, Italia, Spania etc. au fost criticate că sunt zgârcite cu bugetele apărării, ne-am fi așteptat ca, prin comparație, puținii elevi conștiincioși, cei care cheltuie deja 2% din PIB, printre care și România, să fie mângâiați pe cap și felicitați în fața clasei. Nu a fost așa, întrevederea între patru ochi pe care Donald Trump se pare că a avut-o programată cu Klaus Iohannis a fost anulată.

Să ne așteptăm ca, după perdaful administrat de președintele american, europenii recalcitranți să decidă că sumele pentru apărare trebuie majorate urgent și consistent ? Poate chiar până la 4% cât a cerut Washingtonul?

Puțin probabil. Germania, Cehia, Belgia și ceilalți consideră că la stadiul lor actual de dezvoltare economică nu-ți pot împovăra bugetele cu un procent de 2% din PIB pentru armată. Guvernele de la Berlin, Praga, Bruxelles, Roma, au alte priorități : investițiile, salariile, sănătatea, protecția socială.

Dacă Germania spune că nu-și poate permite decât 1,3%, Cehia sustine că nici ea nu este destul de bogată ca să cheltuiască mai mult de 1,1% și nici nu vede posibilă vreo schimbare în viitorul imediat.

Sursa foto: www.thejakartapost.com

Partea plină a paharului este că analizată din această perspectivă, situația României apare ca fiind extrem de bună. Bruxelles-ul, care ne dă peste degete ori de câte ori suntem tentați să cheltuim prea mult față de puterea economiei mioritice, actuală sau estimată, nu a zis nimic referitor la cei 2% pentru apărare și nici referitor la cât ar putea să apese acest procent asupra deficitului bugetar.

Din două una: ori Bruxelles-ul folosește standarde duble în analiză, lucru de neimaginat – nu-i așa ? – din partea tehnocraților comunitari care sunt prin definiție logici și imparțiali, ori economia româneasca este, în realitate, cu mult mai puternică decât o spun analizele, așa încât România este capabilă să poarte poveri financiare pe care, iată, se dovedește că alte țări nu și le pot permite.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.