Tradiții de Mărțișor

Mărţişorul, oferit astăzi, ca vestitor al primăverii, a primit de-a lungul timpului semnificații diverse. Este aducător de noroc dar poate simboliza și renașterea naturii.

Femeile şi fetele primesc, astazi, mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii.

Photo by George Simion

În Moldova însă, obiceiul este ca fetele să dăruiască mărţişoare băieților. Împreună cu mărţişorul se oferă și flori, în special ghiocei. Tradițiile spun că, în vechime, mărţişorul era confecţionat din două fire răsucite de lână colorată, albă și neagră sau albă și albastră, și era dăruit în prima zi din luna martie. Alte obiceiuri spun că firul mărţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urca turma la munte.

Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieții copilului la naștere, Dochia torcea firul anului primăvara, la nașterea timpului calendaristic.

Originea sărbătorii Mărţişorului nu este cunoscută exact, dar se consideră că ea a apărut pe vremea Imperiului Roman. Atunci Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte.

Astăzi, mărţişorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se zice că dacă cineva își pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini.

Mărţişorul este o tradiţie în România, Republica Moldova dar și în zonele locuite de români sau aromâni. Obiceiuri similare sunt întâlnite în Bulgaria, Albania, Macedonia.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.