Companiile din holding-ul municipal trebuie să lucreze interconectat, să ofere servicii bune și să producă profit!

Companiile din holding-ul municipal „București Capitală Europeană” beneficiază de prevederile Legii 100/2016 privind încredințarea directă a serviciilor. Prevederile acestei legi se aplică doar dacă compania a fost înființată potrivit Legii 31/1990, dacă consiliul local, în cazul Bucureștiului, Consiliul General (CGMB) exercită asupra companiei un control asemănător celui asupra departamentelor proprii ale administrației locale și dacă această companie execută exclusiv activități din zona serviciilor publice, fie din sfera serviciilor de administrare a domeniului public și privat al autorității locale. În plus, cel puțin 80% dintre activitățile pe care le prestează compania trebuie să fie încredințate de către CGMB, iar compania să nu aibă acționari privați în acționariatul său, cu excepția cazurilor special prevăzute în directivele europene care cer prezența unui acționariat privat, fără ca acesta să aibă drept de veto în cadrul companiei, spune profesorul Ioan Radu de la Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice.
In cadrul studiului de oportunitate alcătuit de AMRSP se subliniază că este oportun ca CGMB să încredințeze în mod direct serviciile publice companiilor nou create prin procedura de gestiune indirectă sau delegată, mai spune Ioan Radu.
Acesta salută înființarea companiilor din holding-ul Municipalității din punctul de vedere al alinierii administrației publice din București la practicile internaționale care există în prezent în domeniul managementului public, în administrația publică locală.
Aceste companii, însă, trebuie să își asume o serie întreagă de responsabilități, încă de la începutul funcționării lor. Este vorba despre prevederi stipulate în studiile de fezabilitate privind încredințarea serviciilor publice respective. În primul rând, nici una dintre aceste companii nu va mai primi subvenții de la bugetul Bucureștiului, ci vor fi obligate să lucreze în condiții de profitabilitate, să realizeze profit, iar 50% din profitul net trebuie să se constituie venit la bugetul local, spune profesorul Ioan Radu. Potrivit domniei sale aceste companii vor trebui să se constituie în surse de venituri suplimentare pentru bugetul municipalității bucureștene.

O altă obligație a acestor companii este aceea de a asigura o calitate superioară a serviciului furnizat sau prestat, în primul rând prin practicarea unor tarife foarte bine fundamentate economic, să nu mai includă în ele costuri neeconomice pe care să le plătească primăria sau cetățenii, că beneficiari directi ai serviciului. Aceste costuri trebuie să includă o cotă de profit cuprinsă între 3-5%, explică Ioan Radu.
Profesorul crede că un rol foarte important trebuie acordat stabilirii unor indicatori de performanță pe care trebuie să-i atingă fiecare companie. Nu este vorba despre indicatori tehnici și financiari separați, cum se practică în prezent, ci despre indicatorii integrați de performanță, care includ atât indicatorii de protecție a mediului, cât și indicatori de natură socială și indicatori tehnici, spune Ioan Radu.
Dacă companiile nu vor respecta aceste cerințe, rațiunea existenței lor dispare, fiindcă ele au fost înființate pentru a crește calitatea serviciilor și pentru a asigura venituri suplimentare la bugetul local și pentru a asigura o diminuare a impozitelor și taxelor pe care le plătesc cetățenii și care constituie principala sursă de constituire a bugetului local, explică Ioan Radu.
Profesorul de la AMRSP mai spune și că, în viziunea sa, companiile din holding-ul municipal ar trebui să lucreze interconectat. De exeplu, compania de management al traficului nu va putea să-și îndeplinească obiectivele decât dacă își va desfășura activitatea în corelare cu cea a companiei municipale de străzi, poduri și pasaje și cu cea a companiei municipale de parking, pentru că cele trei companii își vor focusa activitățile pe aceeași infrastructură, explică Ioan Radu.
Mai mult chiar, companiile din holding-ul municipal vor trebui să-și subordoneze activitatea și opțiunile strategice obiectivelor care vor da consistența strategiei de dezvoltare durabilă a Capitalei. Nu se poate vorbi despre apropierea Bucureștiului de un smartcity, de servicii publice inteligențe, decât dacă, la nivelul Capitalei, va există o strategie de dezvoltare durabilă, iar obiectivele fiecărei companii municipale vor fi derivate din obiectivele de dezvoltare durabilă la nivel de București. De aceea, înființarea Companiei municipale de dezvoltare durabilă are o deosebită importantă, cu condiția să pună la dispoziția CGMB această strategie și să fie capabilă să urmărească și să evalueze modul în care celelalte companii contribuie la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă a Bucureștiului, opinează Ioan Radu.

Înființarea companiilor nu este suficientă. Dacă acestea nu vor avea un management inteligent, deschis și participativ, atât în plan operațional, cât și în plan strategic, atunci toate gândurile bune de la înființarea companiilor nu vor deveni realitate, spune profesorul Ioan Radu.
Cât privește activitatea Companiei municipale de management al traficului, este una dintre activitățile noi și de foarte mare importantă care vor trebui să se desfășoare la nivelul Bucureștiului, în condițiile în care studii de anul trecut situează orașul nostru pe unul dintre primele trei locuri, în privința congestiei traficului. Activitatea companiei de management al traficului va trebui să se alinieze la prevederile Planului de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030 București-Ilfov, subliniază Ioan Radu.
Compania de management al traficului trebuie să facă și studii de trafic din care ar putea reieși și necesitatea reproiectării rețelei bucureștene de transport public, reorganizarea circulației pe anumite artere etc. Dar, un rol foarte important îl va avea corelarea activității acestei companii cu viitoarea dezvoltare urbanistică a orașului. Nu poți gândi managementul traficului fără a ține seamă de Planul Urbanistic General, de viziunea Municipalității privind dezvoltarea urbanistică și de dezvoltarea economică și socială a Bucureștiului, crede Ioan Radu. Profesorul mai spune că, în general, autoritățile locale au tendința de a neglija aspectul dezvoltării economice. De exemplu, dacă ne gândim cum arată, dimineața si seara, când intră sau iese lumea de la serviciu, zona Pipera, unde sunt foarte multe companii multinaționale, cu zeci de mii de angajați, este clar că această corelare a modalităților de optimizare a traficului cu dezvoltarea economică este foarte importantă, explică Radu.

Managementul traficului însemna mult mai mult decât semafoarele inteligențe sau centrele de monitorizare a traficului. Gândirea trebuie să fie mult mai largă pentru că infrastructura stradala a Bucurestiului este, într-o proporție covârșitoare aceeași din 1990, în timp ce numărul de mașini înmatriculate în Capitală a ajuns la circa 1,3 milioane cărora li se adaugă cele venite din provincie, spune profesorul Ioan Radu. El crede că cei care vor lucra în compania municipală de management al traficului vor trebui să găsească acele soluții care se potrivesc specificității traficului din București. Sunt obligatorii benzile dedicate pentru transportul public și cele pentru biciclesti, dar trebuie făcute într-o viziune strategică, integrată, care să țină seama de condițiile pe care le oferă acum orașul și de ceea ce se dorește să devină Bucureștiul, a afirmat Ioan Radu.

Una dintre necesitățile privind managementul traficului constă în reconfigurarea traseelor transportului public. Acestea sunt de pe vremea în care diverse cartiere bucureștene erau foarte dezvoltate industrial, există un trafic foarte intens către acestea. În prezent tipurile de companii din București sunt orientate mai mult către bussiness, către consultanță, există spații de birouri unde se desfășoară alte tipuri de activități decât cele industriale. De aceea compania de managememt al traficului va trebui să facă studii de trafic, analize privind cererea de transport pe intervale orare, pe categorii de beneficiari, pentru a vedea în ce măsură trebuie reconfigurată rețeaua de transport public din București. Conducerea Primăriei Capitalei este interesată să asigure conexiunea între transportul de suprafață și cel subteran, iar acest obiectiv va trebui să ducă la reconfigurarea rețelei de transport public, cu o evidență foarte clară a numărului de persoane transportate, a numărului celor care beneficiază de reduceri sau scutiri la transportul public local, cu o urmărire on line a persoanelor care folosesc abonamente și urmărirea contravalorii călătoriilor efectuate, explică profesorul Ioan Radu.
Afirmațiile șefului de la AMRSP vin în condițiile în care Primăria Capitalei a pus în dezbatere publică studiile de oportunitate pentru încredințarea servicilor către companiile din holding-ul municipal.

Lasă un răspuns