A fost odată… 2017 și ce va mai fi se va povesti…

Iată că ne apropiem de finalul anului 2017 și, ca la orice sfârșit de an, e timpul să tragem linie, să adunăm, să scădem și să constatăm dacă rămânem cu un rezultat pozitiv ori suntem „pe minus”. Succint, mai sunt, încă, mari lucrări de infrastructură începute pe vremea lui Sorin Oprescu și care nu s-au încheiat, problema traficului și cea a transportului public sunt încă nerezolvate, iar promisiunea fuziunii RADET cu ELCEN rămâne, o chestiune de viitor …

În ceea ce privește viața urbei noastre, acest an a adus cu sine o accentuare a problemei traficului. Aproape 80 de mii de mașini au fost înmatriculate, în 2017, în zona București-Ilfov și fiecare dintre noi poate constata pe stradă, la orele de vârf, că intersecțiile mari și bulevardele se blochează, că îți trebuie din ce în ce mai mult timp ca să ajungi la serviciu sau la școală, indiferent că mergi cu mașina personală sau cu autobuzul.
Desigur, Primăria Capitalei a făcut eforturi, pentru a rezolva această problemă fierbinte a Bucureștiului. Astfel, Consiliul General al Municipiului București a adoptat, într-un final, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) București-Ilfov 2016-2030. Acesta consacra principii moderne, europene, precum modernizarea transportului public și prioritizarea acestuia, în dauna celui individual, dezvoltarea transportului electric, nepoluant și a modurilor de transport alternativ, nepoluante și ele și care nu generează congestie în trafic.
Un alt pas important a fost mutarea Centrului de Management al Traficului de la UTI, de pe Soseaua Olteniței, în incinta sediului Municipalității de lăngă Cismigiu. Edilul șef, nemulțumit de performanțele fostului centru, promitea că, odată preluat acest centru de către Municipalitate, va avea un rol important în fluidizarea traficului. Din păcate, însă, semafoarele continuă să se defecteze, la fiecare ploaie, iar, în anumite zone, chiar și fără „ajutorul” ploiii. Un exemplu este intersecția dintre Bulevardul Ion Mihalache și strada Alexandru Constantinescu, ce duce spre Arcul de Triumf, unde semafoarele se defectează parcă cu programare, cam o dată la două săptămâni.
Tot din păcate, puține dintre măsurile prevăzute de PMUD au devenit realitate. Astfel, prioritizarea transportului public, prin crearea benzilor unice pentru autobuze și troleibuze și punerea liniilor de tramvai în zona proprie, a înregistrat o grea înfrângere, în luna iunie, când prima bandă unică, pe traseul Fântâna Miorița-Pod Băneasa, a fost creață și, apoi, desființată, în numai câteva zile, din cauza protestelor șoferilor.
Desigur, primarul general promitea, atunci, în prima decadă a lunii iunie, că programul benzilor dedicate RATB va fi reluat, după ce elevii vor fi luat vacanță. Dar nu s-a mai întâmplat nimic și prioritizarea transportului public părea să fi rămas o vorba goală într-o strategie sterilă și inutilă (PMUD).
Asta până spre finele anului, când Municipalitatea a prins curaj, uitând parcă de eșecul de la începutul verii, și a pus în zona proprie calea de rulare a liniei de tramvaie 21, de pe Șoseaua Colentina. Măsura și-a dovedit, imediat, eficientă. Tramvaiele liniei 21 circulă, acum, la un interval de sub 5 minute, ceea ce le transformă într-un mijloc de transport predictibil și civilizat.
Să sperăm că, anul viitor, cei de la Primăria Capitalei își vor lua inima-n dinți și, având drept exemplu succesul liniei 21, vor aborda cu mai mult curaj benzile dedicate RATB și liniilor de tramvai în zona proprie. Chiar dacă, la început, șoferii se vor plânge de faptul că nu mai pot merge pe linia de tramvai, ceea ce este, oricum, intrezis prin lege, și că nu mai pot întoarce oriunde-i taie capul, în final, măsurile de acest tip vor duce la o mobilitate reală, cu ajutorul transportului public, în folosul tuturor bucureștenilor.
În ceea ce privește transportul public, trebuie remarcat și faptul că întreg anul 2017 s-a aflat sub semnul promisiunii înnoirii parcului rulant al RATB cu 400 de autobuze și câte 100 de tramvaie și troleibuze. Numai că, în ciuda dorinței primarului general, întocmirea documentației pentru procedura de achiziție publică a durat aproape un an și jumătate, iar, apoi, însăși derularea licitației s-a lovit de contestații.
Neinitiații în „tainele” administrației publice locale i-au reproșat primarului general Gabriela Firea întârzierea noilor mijloace de transport. Însă, cei care știu câte ceva despre derularea procedurilor de achiziție publică nu s-au așteptat ca noile autobuze, troleibuze și tramvaie să apară pe străzile Bucureștiului mai devreme de doi ani de la declanșarea licitației. Cei care sperau că se vor plimba cu autobuze noi în câteva luni nu au dat dovadă decât de „naivitate administrativă” …
Oricum, însă, chiar dacă mâine ar veni în Capitală toate cele 400 de autobuze, 100 de troleibuze și tot pe atâtea tramvaie noi, în lipsa benzilor dedicate RATB și a căii de rulare pusă în zona proprie, ele nu ar produce o schimbare majoră în ceea ce privește predictibilitatea, eficienta și caracterul civilizat al transportului public! De ce? Pentru că ar sta, unele după altele, blocate în traficul general!

Și nu putem încheie capitolul dedicat transportului fără a pomeni un subiect care s-a dovedit fierbinte, pe tot parcursul anului, taximetria. Taximetriștii din bucureșteni au reclamat, încă de acum mulți ani, „invazia” ilfovenilor, care vin în București, deși nu au dreptul, potrivit legii, și le fac concurență neloială, spun ei. Până de curând, taximetriștii bucureșteni au ieșit în stradă și au cerut insistent scoaterea din legea taximetriei a sintagmei „în mod repetat”, care se referă la faptul că, pentru a fi sancționat, un taximetrist din Ilfov trebuie să fie surprins de către organele de control de mai multe ori făcând transport de persoane în Capitală. Aceste două cuvinte fac, practic, imposibilă sancționarea taximetriștilor din Ilfov și le lasă calea liberă pentru practicarea taximetriei în București, spun cei de la federația transportatorilor COTAR, spre exemplu.

Ce au primit taximetriștii, după nenumărate proteste? Ei bine, Consiliul General a adoptat un set de modificări la Regulamentul taximetriei. Aceste modificări, care vin să „irige” vechiul regulament, cum spunea primarul general, sunt pline de … poezie. Una dintre ele stipulează că taximetristul nu poate refuză o cursă. Și cum poate proba clientul refuzat că respectivul șofer de taxi a refuzat cursa? Este cuvântul clientului contra cuvântul taximetristului. O altă prevedere spune că taximetristul nu poate cere spagă, bacșiș, tips. Și, din nou, cum poate proba clientul că i s-a cerut tips?

În fine, pe lângă această poezie, noile prevederi îi scapă pe taximetriști de concurența platformelor de tip Uber, dar nu rezolvă nimic în privința taximetriștilor di Ilfov! Singura prevedere cu adevărat interesantă pentru consumatorii de servicii de taxi este aceea privind obligativitatea de a oferi posibilitatea plătii electronice. Asta dacă prevederea se va aplica și dacă șoferul nu îți va spune că nu-i marge POS-ul …

În ceea ce privește termoficarea, celălalt serviciu public esențial al oricărui oraș modern, RADET se află, în comtinuare, în insolvență, procedura declanșată încă din toamna lui 2016.
Între timp, pe 30 iunie anul acesta, Consiliul General al Municipiului București a adoptat Strategia de alimentare cu energie în sistem centralizat a consumatorilor din Municipiul București. În linii esențiale, strategia prevede păstrarea vechilor surse de energie termică, CET-urile ELCEN, modernizarea acestora dar și construcția a două CET-uri noi, în Colentina și Aviației.

Tot anul acesta, primarul general pare să fi obținut, în sfârșit, sprijinul Guvernului și al Ministerului Energiei pentru trecerea ELCEN la Primăria Capitalei și fuziunea acestuia cu RADET. În acest fel, s-ar stinge datoria istorică a RADET către ELCEN, datorie ce se ridică la aproape 1 miliard de euro, echivalând cu întreg bugetul Bucureștiului pe un an, și s-ar crea un sistem integrat de producție, transport și distribuție a energiei termice în Capitală.
S-a vorbit mult, în anul ce a trecut, și despre cele peste 180 de milioane de euro, fonduri europene, ce ar putea fi atrase pentru modernizarea unei jumătăți din rețeaua primară a RADET, adică circa 500 de kilometri de conducte. Numai că, pentru obținerea banilor europeni, promiși primarului general și de către comisarul european Corina Crețu, Municipalitatea trebuie să fie în stare să vină cu proiecte foarte bine închegate și, apoi, să aibă capacitatea de a manageria corect aceste proiecte. Altfel, riscăm să ajungem în situația de a pierde fondurile europene, așa cum s-a întâmplat la Pasajul rutier de la Piața Sudului.

Potentiale vesti bune in ceea ce priveste termoficarea au vent, acum, la finele anului. Astfel, o mare companie japoneza se va implica in realizarea unui studiu asupra sistemului de incalzire al Bucurestiului, in primul trimestru al anului viitor. Studiul va fi platit dintr-un grant oferit de Guvernul japonez. Desigur, specialistii japonezi vor identifica cele mai buna solutii pentru sistemul centralizat de alimentare a bucurestenilor cu energie termica. Ramane, insa, apoi, ca Municipalitatea sa puna in practica aceste solutii japoneze. Ori, noi am mai avut experienta Studiului Jaica, eleborat tot de catre japonezi, care ne spunea ce pasaje, sub si supraterane, strapungeri, penetratii si supralargiri de artere de circulatie trebuie sa construim, pentru a fluidiza traficul din Bucuresti. Solutiile japoneze din Jaica nu sunt, nici pana in ziua de astazi, transpuse in practica in totalitate.
In ceea ce priveste marile lucrari de infrastructura, pentru ca tot am amintit de studiul Jaica, trebuie remarcat faptul ca nici anul acesta nu au fost finalizate pasajul de la Ciurel si penetratia Nicolae Grigorescu-Splai Dudescu, ambele prevazute in studiul japonezilor.

In diferite stadii de executie se afla si lucrarile de pe Soseaua Pantelimon si Soseaua Iancului. Nu au inceput, nici anul acesta, lucrarile de supralargire a Prelungirii Ghencea si constructia pasajului peste Soseaua de Centura, desi aceste lucrari au fost promise inca din vremurile de demult, cand primar general era Sorin Oprescu, iar prim ministru era Victor Ponta. Oricum, pennru a termina intr-o nota optimista capitolul dedicat infrastructurii rutiere, anul acesta, pe 28 aprilie, a fost deschis, in sfarsit, traficului pasajul rutier de la Piata Sudului. A fost o mare realizare, dupa ce lucrarile i-au chinuit ani de zile pe locuitorii din Berceni si dupa ce, in perioada interimatului de la Primaria Capitalei, septembrie 2015-iunie 2016, s-a reusit performanta pierderii fomdurilor europene, din cauza intarzierii proiectului.

In acelasi ton optimist, se prefigureaza inceperea lucrarilor la supralargirea Soselei Fabrica de Glucoza, care ar urma sa preia traficul ce intra in Bucuresti dinspre Autostrada A3.

Se tot anunta, de asemenea, demararea lucrarilor la parcarile subterane ale Primariei Capitalei. Pe de alta parte, in Sectorul 4, edilul Daniel Baluta a demarat deja lucrarile la noi parcari, in zona Brancoveanu, langa statia de metrou, in zona Piata Sudului etc. Tot Daniel Baluta vrea sa faca si o mare parcare de suprafata, cu o capacitate de 750 de locuri, pe Bulevardul Tineretului. Parcarea pe care cei de la Sectorul 4 vor sa o construiasca pe ceva mai bine de doua hectare din Parcul Tineretului ar urma sa-i deserveasca pe locuitorii din Cartierul Tineretului, daca acestia vor accepta sa parcheze la Palatul Copiilor si, apoi, sa mearga pe jos mai multe sute de metri, pana la strada Trestiana sau pana pe Piscului sau pana la intersectia de la Sincai, spre exemplu …?

Sanatatea a fost unul dintre domeniile care au primit o finantare generoasa, anul acesta. Pe langa finalizarea, in decembrie, a noului corp al Spitalului Foisor si anuntata finalizare, in trimestrul intai al anului viitor, al noului Spital Gomoiu, au fost alocate fonduri generoase pentru dotarea cu echipamente medicale performante a spitalelor aflate in subordinea Municipalitatii, din punct de vedere administrativ. Au fost alocati bani si pentru dotarea cabinetelor medicale scolare si se preconizeaza constructia unui mare spital in zona de nord a Bucurestiului. Aici, insa, informatiile devin usor confuze. La inceput, primarul Sectorului 1, Daniel Tudorache, spunea ca a cumparat terenul pentru a construi un spital generalist. Primarul general Gabriela Firea anunta constructia unui spital metropolitan. In ultima vreme, primarul din Banu Manta, edilul sef si ministrul sanatatii vorbesc despre constructia unui mare spital de arsi, in zona de nord a Capitalei. Ce se intampla cu spitalul generalist al lui Tudorache? Cum a ramas cu spitalul metropolitan? Vom afla anul viitor.

Un capitol distinct trebuie consacrat infiintarii companiilor Municipalitatii. Una dintre principalele realizari ale anului acesta, din punctul de vedere al administratiei doamnei Firea, este infiintarea holdingului de companii municipale, dupa modelul vienez.

Conform primarului general, aceast holding ar reprezenta o schimbare de paradigma in ceea ce priveste administratia publica locala. Astfel, in locul vechilor compartimente ale Primariei Capitalei, directii, administratii, care ar fi ineficiente si chiar corupte, dupa spusele edilului sef, incepand de anul viitor, vor actiona companiile municipale. Acestea le vor oferi bucurestenilor servicii de calitate, la preturi mai mici decat cele de pana acum, in conceptia doamnei Firea.

Companiile municipale vor face de toate, de la consolidarea cladirilor cu risc seismic, constructia de locuinte sociale, curatenie si deszapezire, pana la paza, iluminat public, IT, gestionarea unitatilor sanitare, managementul fondului imobiliar al Municipalitatii, intretinerea parcurilor si a spatiilor verzi, turism, publicitate si chiar gestiunea cimitirelor. Pana acum, companiile municipale au tot primit bani din bugetul Primariei Capitalei, prin mariri de capital social si imprumuturi. Conform primarului general, acesti bani ar fi necesari pentru capitalizarea companiilor, astfel incat ele sa-si poata indeplini obiectul de activitate, incepand de anul viitor.

Deocamdata, insa, singura actiune vizibila a holdingului municipal a fost un targ de job-uri, prin intermediul caruia cei de la Primaria Capitalei spun ca respectivele companii si-ar fi angajat specialistii de care ar avea nevoie, pentru a functiona. Este vorba despre 2000 de locuri de munca destul de bine platite. Astfel, un muncitor necalificat de la compania de curatenie ar urma sa aiba un salariu de 2000 de lei, dupa cum afirma viceprimarul general Aurelian Badulescu. Ramane sa-i vedem si la treaba pe acesti 2000 de specialisti ai holdingului municipal…

Lasă un răspuns