Drama monumentelor istorice ale Bucureștiului!

Ne place foarte mult să vorbim, pe la diverse conferințe, plini de ipocrizie, cu fraze meșteșugite, despre conservarea patrimoniului istoric, arhitectonic al Bucureștiului, despre păstrarea moștenirii culturale și a identității orașului nostru, ba chiar despre valorificarea tuturor acestora ca resursă de dezvoltare.

Realitatea tristă de zi cu zi, din afara conferințelor și a vorbelor meșteșugite, consemnează o dramă tăcută a monumentelor istorice ale Bucureștiului. Avem în fața ochilor noștri un fenomen la baza căruia stau dorința de înavuțire rapidă, prin speculații imobiliare, a proprietarilor și nepăsarea autorităților.

Așa se face că, de 27 de ani încoace, case superbe, monumente istorice, adevărate repere identitare ale orașului, sunt lăsate de către proprietari să se autodemoleze, cu complicitatea tacită a autorităților, Ministerul Culturii, prin a sa Direcție de Cultură, Inspectoratul de Stat în construcții, primării și consilii locale de sector și municipalitate.

Începând de alaltăieri, se derulează actul final al unei astfel de tragedii, scopul final eliberarea terenului și apariția unui bloc de 5 etaje. Este vorba despre demolarea ultimelor vestigii ale imobilului din Strada Visarion numărul 8.

Această casă splendidă a Bucureștiului, construită după planurile arhitectului Ion D. Berindei și aflată în plin centrul orașului, chiar vis-a-vis de Casa „Dinu Lipatti”, era încă întreagă și chiar bine întreținută, până prin anul 2000.

Drama ei începe prin 2001, când este lăsată în paragină de către proprietar. După alți șase ani, în 2007, a fost scoasă tâmplăria. Ferestrele au rămas căscate spre neant, ca niște găvane ale unei tigve, iar ornamentele fațadei au început să se degradeze.

Anul următor, în 2008, are loc un scandal de proporții. Proprietarii încearcă să demoleze ilegal casa, dar, la solicitarea ONG-urilor și la presiunile presei, autoritățile intervin și opresc lucrările ilegale. Cu această ocazie, însă, casa rămâne fără acoperiș. Deși fațada era întreagă, ploile, ninsorile, vegetația spontană și aurolacii aveau să continuie distrugerile.

Proprietarii încearcă, în această perioadă, de mai multe ori, să obțină autorizație de demolare, dar nu reușesc, deoarece imobilul este parte a zonei protejate Lascăr Catargiu. Așa că, dezamăgiți, scot la vânzare casa, pentru un preț de 3 milioane de euro. Este vorba despre un teren a cărui suprafață totală este de 600 de metri pătrați, amprenta la sol a casei fiind de numai 180 de metri pătrați.

Cu ocazia punerii în vânzare a imobilului, iese la iveală, însă, faptul că proprietarii obținuseră, cu un an în urmă, de la Consiliul Local al Sectorului 1 un Plan de Urbanism de Detaliu, PUD, (HCL 431/2007) prin care li se dădea dreptul să construiască un bloc cu 5 etaje. PUD-ul avea la bază un certificat de urbanism eliberat de către Primăria Sectorului 1, sub semnătura arhitectului șef de atunci, Oana Rădulescu. Respectivul proiect, nu a avut aviz de la Ministerul Culturii, deși un asemenea aviz era cerut de către lege.

De atunci încoace, casa din strada Visarion 8 a fost ”demolată”, cărămidă cu cărămidă, de către aurolaci. Asta fără ca proprietarul să-i asigure paza, așa cum îl obligă legea și fără ca autoritățile, de la Ministerul Culturii, prin a sa Direcție de Cultură a Municipiului București, Primăria Sectorului 1 sau Primăria Capitalei să se sesizeze.

Abia noul primar general Gabriela Firea trimite, pe data de 04.09.2017, Poliția Locală București pentru a face un control la această locație. Acțiunea rapidă a edilului șef a venit că urmare a unei petiții care semnala pericolul de prăbușire a celor doi pereți rămasi în picioare.

După încheierea actului de control, inspectorii Municipalității trimit raportul la Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC ) pentru analiză și soluționare.

Abia luna trecută, 14.11.2017, ISC merge în control la locație și ia legătura cu proprietarul. Acesta pune la dispoziția inspectorilor ISC o expertiză tehnică a cărei concluzie este demolarea celor doi pereți. Inspectorii ISC încheie un raport prin care lasă ca măsuri proprietarului: „va întreprinde măsuri de punere în sigurantă evidențiate de expertiza tehnică”. Așa s-a ajuns la demolarea ultimilor doi pereți ai casei de pe strada Visarion, numărul 8.

Nimeni nu a luat, însă, de-a lungul timpului, măsuri împotriva proprietarilor care au distrus, în mod ostentativ, clădirea istorică.

Toate acestea s-au întâmplat, de-a lungul a 17 ani, deși Legea 422/2001 privind protecția monumentelor istorice prevede, în mod explicit, faptul că paza, întreținerea, conservarea, consolidarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice sunt obligații ce revin proprietarului său, după caz, titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor.

Aceeași lege prevede ca desființarea, distrugerea parțială sau totală, profanarea, precum si degradarea monumentelor istorice sunt interzise si constituie infracțiuni, care se sancționează potrivit prevederilor legii.

În pofida acestor reglementări, centrul Bucureștiului, acolo unde terenurile valorează milioane de euro, este plin de clădiri monument istoric sau aflate în zone protejate, care sunt lăsate în paragină de către proprietari.

Miza este, ca și în cazul Visarion 8, aceea a autodemolării vechiului imobil, pentru a se putea construi, apoi, unul nou, mult mai valoros. Am putea lua doar exemplul fostei „Legații Germane” de pe Calea Victoriei, al Palatului „Cazzavilan”, de pe strada Temișana, a clădirilor monumentale de pe Buzesti, care se mai sprijină doar în niște bârne, și multe, multe altele … Cu toate acestea, nu a ajuns public nici un caz în care vreun proprietar să fi suportat consecințe penale pentru distrugerea unui monument istoric.

În aceste condiții, patrimoniul istoric si arhitectonic al Bucurestiului dispare zi după zi și, odata cu el, moștenirea noastra culturala si identitatea orasului nu vor putea să reprezinte o resursă de dezvoltare a Bucureștiului! Ce turist occidental sau asiatic ar veni la București pentru a vedea blocuri de sticlă, clădiri de birouri si ansambluri rezidențiale? Nici unul, pentru că zgarie-nori au și la ei acasă și chiar mai înalți și mai spectaculoși decât cei dâmbovițeni …

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.