Linia 21, deci se poate …!

București Fm susține de multă vreme că singura soluție pentru o mobilitate urbană durabilă, în București, este aceea a prioritizării și dezvoltării transportului public, în dauna celui individual. Numai în acest fel putem rezolva problema traficului și pe accea, cel puțin la fel de gravă, a poluării aerului, generată, în mare măsură, de traficul rutier infernal.

Prioritizarea transportului public înseamnă instituirea benzilor dedicate pentru autobuze și troleibuze și punerea liniilor de tramvai în zonă proprie. Numai după ce acest principiu va fi implementat, la nivelul întregului oraș, înnoirea parcului RATB cu 400 de autobuze și câte 100 de tramvaie și troleibuze moderne își va putea arata roadele în ceea ce înseamnă creșterea calității transportului public, prin predictibilitate, celeritate și condiții civilizate.

Din păcate, după eșecul de la începutul lunii iunie al benzii dedicate RATB, pe traseul Pod Băneasa-Fântâna Miorița, bandă care a fost desființată după numai patru zile de funcționare din cauza protestelor șoferilor, principiul prioritizării transportului public părea să fi fost abandonat de către Municipalitate.

Iată, însă, că Primăria Capitalei pare să-și fi regăsit curajul. Astfel, traseul liniei de tramvaie 21 a fost pus în zonă proprie, prin montarea de garduri pe circa 80-90% din Șoseaua Colentina. Rezultatul nu s-a lăsat așteptat. Tramvaiele liniei 21 circulă, acum, cu aceeași frecvență ca și cele ale liniei 41. Timpul de așteptare în stații s-a scurtat foarte mult, sub 5 minute, pentru că tramvaiele nu mai stau blocate în traficul general. Asta înseamnă predictibilitate și mai puțină aglomerație, în aceste tramvaie, care reprezintă singurul mijloc de transport care te scoate din Colentina.

Șoferii sunt obligați să respecte reglementările legale și să circule doar pe cele 2-3 benzi rămase libere, în funcție de porțiunea din Șoseaua Colentina unde se află, fără a mai putea să se urce pe linia de tramvai. Chiar și pietonii sunt ceva mai bine protejați de propria lor inconștientă, pentru că, acum, este mult mai greu să traversezi prin alte locuri decât cele permise. Unii reușesc, totuși …

Iată, deci, că prioritizarea transportului public dă roade. Sunt sigur că din ce în ce mai mulți dintre șoferii care își conduc mașinile personale pe Șoseaua Colentina vor renunța la ele, în favoarea tramvaiului, care vine la timp și merge repede!

Problema este că acest exemplu de succes ar trebui multiplicat, generalizat, la scara întregului București. Spre exemplu, autobuzele liniei 300, care face legătura între Piața Chibrit, cartierul Ion Mihalache și centrul Capitalei, stau prinse în traficul general, între mașinile parcate pe banda întâi și cele care formează coloane nesfârșite, pe banda a două.

La orele de vârf, un autobuz poate face 20-25 de minute între stațiile Banu Manta și Piața Victoriei, aflate la o distanță nu mai mare de un kilometru una față de cealaltă, și tot pe atât de la Piață Victoriei până la Romană, pe Lascăr Catargiu, pe o distanță similară.

Tramvaiele liniilor 24 și 45, care fac legătura între cartierele Dămăroaia, Bucureștii Noi și Vasile Pârvan și, respectiv, Gara de Nord, stau și ele blocate, dimineața și seara, în trafic, pentru că șoferii nerăbdători folosesc linia de tramvai ca pe o bandă în plus.

Într-o situație asemănătoare se află, la orele de vârf, și troleibuzele care merg pe Calea Griviței spre cartierul Dămăroaia, venind dinspre centru, via Gara de Nord.

De aici vin minutele lungi de așteptare în stații, autobuzele, troleibuzele și tramvaiele care circulă în carduri, precum păsările călătoare, și, nu în ultimul rând, aglomerația, îmbrânceala, transpirația care curge șiroaie, în aglomerația din autobuz, tramvai ori troleibuz, călcatul pe picioare și hainele smulse. De aici vine și reticenta oamenilor de a renunța la mașina personală în favoarea transportului public!

Iată, deci, o altă zonă din București, Ion Mihalache – Lascăr Catargiu-Magheru, Calea Griviței, unde instituirea benzilor dedicate RATB și punerea căii de rulare a tramvaielor în zonă proprie ar putea duce la îmbunătățirea semnificativă a parametrilor serviciului de transport public și, în scurtă vreme, la trecerea multor șoferi, care astăzi își conduc mașinile personale, către autobuz, troleibuz sau tramvai.

Alte soluții pentru mobilitatea urbană durabilă ar fi implementarea unei strategii de parcare, la nivelul Bucureștiului, care să includă măsuri precum taxarea tuturor locurilor de parcare, cu desființarea noțiunii de parcare gratuită, pe trotuar, pe bordură, pe banda întâi, taxarea diferențiată a parcărilor, cu tarife mai mari în zona centrală, construcția de parcări de tip park&ride, la capetele magistralelor de metrou, dar și construcția de parcări subterane, în oraș, instituirea interdicției de a parca pe banda întâi. Desigur aceste măsuri ar trebui să includă și o componentă de dezvoltare reală a transportului alternativ, prin crearea de infrastructură pentru bicicliști, și ar putea merge până la introducerea unei taxe pentru accesul cu mașina în centrul orașului și până la interdicția de a tranzita Bucureștiul, pe timpul zilei, pentru camioane și mașini de aprovizionare.

Lasă un răspuns