Titus Flavius Vespasianus: „Banii nu au miros”

De unde vin toaletele publice ?

Poate mulți nu știu ori poate nu le vine a crede, dar povestea toaletelor publice începe, cu vreo două mii de ani în urmă, în Roma Antică, în vremea Împăratului Vespasian, căruia îi aparține și celebra expresie „Banii nu au miros”. Vespasianus a fost un împărat roman care a trebuit să refacă gloria Imperiului, ce decăzuse mult în vremea lui Nero și a urmașilor săi. Împăratul Vespasian a manifestat mare aplecare către … nevoile oamenilor și către finanțele statului …

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Ce spune DEX-ul ? Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, vespasienele sunt toalete publice pentru bărbați. De ce? Foarte simplu, pentru că, în Roma Antică, pe vremea Împăratului Vespasian, doar bărbații aveau asemenea … nevoi în oraș. Femeile stăteau mai mult acasă, ocupate fiind cu muncile gospodăriei.

Puțină istorie. Cine a fost Împăratul Vespasian ?

Vespasian, care a domnit sub numele de Caesar Vespasianus Augustus, dar al cărui nume real era Titus Flavius Vespasianus, s-a născut pe 17 noiembrie, în anul 9 după Hristos, la Cittareale, și a murit pe 23 iunie, anul 79 era noastră, la Roma. Domnia lui a fost scurtă, într-o perioadă marcată de instabilitate și război civil. Vespasianus a fost Împărat al Imperiului Român doar din decembrie 69 după Hristos, an cunoscut în istoria Romei drept „Anul celor patru Împărați”, până în iunie 79 era noastră.

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Fondator al Dinastiei Flaviilor, el a fost încoronat într-o perioadă de instabilitate politică, în timpul unui adevărat Război Civil, și de criză economică,. Astfel lăsase Roma Nero, la moartea sa.

Viitorul Împărat s-a născut în familia unui modest funcționar de vamă. Ca foarte mulți băieți, la vremea aceea, Vespasian a urmat o carieră militară, care l-a purtat prin tot Imperiul Roman, din Germania Superioară și Britania, până în Africa.

În anul 67 după Hristos, generalul Vespasian este însărcinat de către Împăratul Nero cu reprimarea răscoalei antiromane a iudeilor, Primului Război iudeo-roman, sau Marea Revoltă a Evreilor, 66-67 era noastră, una din cele trei revolte majore ale evreilor din Provincia Iudeea împotrivă Imperiului Roman.

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Vespasian este proclamat Împărat la Alexandria, la 1 iulie 69 după Hristos de către legiunile romane din Orient al căror general era. El este recunoscut în întregul Imperiu după ce ocupă Roma, la moartea Împăratului Vitellius (20 decembrie 69 e.n.). Astfel, el întemeia o nouă dinastie, aceea a Flavilor (69 e.n.- 96 e.n.).

Vespasian avea, conform izvoarelor istoriografice, o personalitate energică, lucidă și modestă. El a fost preocupat de restabilirea liniștii și securității Imperiului Roman, grav afectate de Războiul Civil. Împăratul Vespasian a reorganizat finanțele și armata, a întărit frontiera Dunării Inferioare, creând o flotă în Marea Neagră, a reconstituit Capitoliul și numeroase edificii din Roma, care fuseseră distruse în anii de Război Civil. Tot Vespasian a început construcția Colosseumului, edificiu definitoriu al Romei și astăzi, după două mii de ani.

Sursa foto: Mircea Apostolescu

În august 70 e.n. fiul său Titus cucerește Ierusalimul și încheie în 72-73 e.n. Războiul din Iudeea, care este reorganizată ca provincie de șine stătătoare.

Un Împărat Roman rămâne în istorie prin … toaletele publice …

Cu toate aceste fapte mărețe, Împăratul Vespasian nu este atât de cunoscut pentru reconstrucția Capitoliului, pentru demararea lucrărilor la Colosseum sau pentru consolidarea Imperiului. Numele lui rămâne legat de … vespasiene. Împăratul Vespasian a dispus construirea, la Romă, a sute de latrine publice, vespasiene, pentru care a perceput taxe de folosire. Poate că multora li se poate părea nedemn să rămâi în istorie cu numele legat de latrinele publice, dar, în epocă, când a fost criticat de către unii dintre senatorii Romei că scoate bani din ceva atât de murdar, Vespasian le-a replicat: „banii nu au miros” sau, în limbă latină, „pecunia non olet”.

Bucureștiul, un oraș fără vespasiene…

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Revenind, după lecția de istorie, în Bucureștiul nostru, „modern și civilizat”, nu cred că există cineva care să nu fi resimțit, măcar odată, disconfortul și panica generate de o vezică plină și de lipsa unei toalete. Câți dintre noi nu am strâns din dinți și, oare, din cauza nevoii stringente de a folosi o toaletă și nu am constatat că nu există nici una prin apropiere ?!

De ce nu mai sunt vespasiene în București ? Multe dintre vespasienele de altădată au dispărut. Cea de la Piața Romană a fost închisă, ca și cea de la Operă, în timp ce toaleta din Grădina Icoanei, ca printr-o „minune”, s-a transformat în cârciuma de lux, de exemplu.

Desigur, cu toții am fost obligați să ne eliberăm de presiunea insuportabilă, în vreun tufiș, după vreun copac, pe peretele vreunui gang, pe un zid, într-un pasaj pietonal, pe un gard sau pe un stâlp.

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Cât despre cele care totuși există, indiferent că vorbim despre vespasiană din pasaj de la Universitate sau despre așa-numitele toalete ecologice de prin parcuri, starea de mizerie în care se află te face să recurgi, mai degrabă, la „serviciile” unui boschet sau ale unui gard.

O mențiune specială merită vespasiana din Pasaj de la Universitate. Deși modernizată odată cu pasajul pietonal, în primii ani de domnie ai Împăratului Cezar Oprescus Augustus, aceasta s-a depreciat rapid. Când vrei să intri, mai întâi vezi un afiș pe care scrie „DEFECT”.

Apoi, un alt afiș îți spune că toaleta este închisă „pentru curățenie”, între 13:00-13:30. Numai că respectiva curățenie nu se vede. Pe lângă mirosul specific, ușile nu mai au dispozitiv de închidere, așa că utilizatorul trebuie să se întindă să țină ușa cu mâna, ca să nu intre altul peste el … din greșeală sau nu … Pentru că, dacă citești mesajele de pe pereții și ușile cabineleor, te întrebi dacă nu e cazul să o ștergi de acolo, în viteză ?!

Pecunia non olent …

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Și, făcând o paralelă în timp, între vremea lui Vespasianus și timpurile noastre „civilizate”, te întrebi de ce oare administrația de astăzi nu urmează exemplul Împăratului Roman Vespasianus ?

În Bucureștiul nostru, „modern și civilizat”, găsești, de exemplu, pe axa nord-sud, niște toalete „ecologice” chipurile, în Parcul Unirii. Dar „curățenia” din lăuntrul acestora este atât de mare încât până și boschetarilor le este silă să intre, chiar și când afară este frig, că acum.

În general, toaletele sunt amplasate prin parcuri, dar ce te faci dacă te lovește nevoia pe stradă, în timp ce umbli după treburile zilnice ? Sau, în București, nu au asemenea probleme decât plimbareții din parcuri ?

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Dacă tot vorbim despre proiecte propuse de către cetățenii Municipalității, ce-ar fi ca actuala administrație a Bucureștiului, urmând exemplul Împăratului Vespasian, să umple orașul de toalete, curate și întreținute la un nivel de civilizație, dar cu plată ? Așa, cam la 500 de metri, la fiecare stație de autobuz, spre exemplu, să găsești o toaletă curată, chiar dacă te costă un leu sau doi … Cine oare, aflat sub imperiul unor nevoi fiziologice presante, nu ar da un ban, pentru a putea folosi o vespasiană, aflată la îndemână, curată, întreșinută, care miroase a … flori de câmp, să zicem ?!

Cât despre teama de a taxa acest serviciu public sau jena că numele unui primar general ar putea să rămână legat de toaletele publice, să nu uităm celebra replică a lui Vespasian, „pecunia non olent”, și faptul că numele Împăratului a rămas nemuritor și după două milenii de la domnia sa.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.