Canalizarea – capcana de sub asfalt!

Bucurestiul ”sta” pe 2300 de kilometri de canalizare. Dintre acestia, 260 de kilometri sunt vizitabili, adica au o inaltime de peste 1,5 metri.

20150520_103833O mare parte din reteaua de canalizare este foarte veche.
Canalele colectoare, cele mai mari, care pot avea pana la 3,50 metri inaltime si care aduna apele uzate si apa pluviala din canalele mai mici, trec, de obicei, pe mijlocul strazilor si bulevardelor, pe sub carosabil, la adancimi de la trei, pana la zece metri. Asa se face ca foarte multe artere de circulatie „stau” pe canale colectoare de 50, 80 sau chiar mai multi ani vechime. Cel mai vechi canal colector trece pe sub Splaiul Independentei si dateaza de la 1901.

Aceasta situatie de fapt duce la un pericol permanent de surpare a colectoarelor si, odata cu ele, a carosabilului strazilor respective, ceea ce ar putea produce, intr-o zi, la un dezastru, daca situatia nu ar fi tinuta sub control.

In sprijinul acestei afirmatii, vin faptele.
Numai anul trecut, in luna mai, carosabilul s-a surpat spectaculos, mai intai pe Splaiul 20150520_104301Independentei, in apropierea Podului Izvor, si apoi la cateva zile distanta, pe Bulevardul Eroilor, chiar langa Academia Militara, acolo unde a si tasnit un gheizer, artificial, desigur. Astazi, in Bucuresti, echipele Apa Nova lucreaza pentru remedierea unor situatii potential periculoase, in trei puncte ale orasului, pe Soseaua Mihai Bravu, pe Bulevardul Corneliu Coposu si pe Soseaua Giurgiului.

Pe sub Soseaua Giurgiului, chiar pe mijlocul acesteia, pe sub linia de tramvai, la vreo trei metri adancime, trece un canal colector vechi de aproape 80 de ani, din 1939.
imag4882In 1966, odata cu edificarea cartierului de blocuri Berceni a fost construit un alt colector, care vine dinspre sectorul 6, dinspre Ciurel, ajunge pe strada Luica si merge mai departe, catre Glina. Colectorul cel „nou” a fost construit la o adancime de zece metri. Inginerii vremii au fost nevoiti sa asigure preluarea apei din colectorul vechi, de pe Giurgiului, in colectorul nou, de pe Luica.
Data fiind diferenta de nivel dintre cele doua canale, ei au recurs la o „camera de rupere”. Apa de pe Giurgiului cade, ca intr-un fel de cascada, intr-un bazin subteran, de unde, apoi, se scurge, in colectorul de pe Luica. La intrarea din bazin in acest din urma colector, imag4886s-a produs o fisura, apoi, apa s-a infiltrat si a marit aceasta fisura, explica directorul de retele al Apa Nova, Alexandru Moldovan.

Rezultatul a fost ca, pe 24 noiembrie, cei de la RATB le semnalau specialiștilor de la Apa Nova faptul ca, pe Giurgiului, dupa intersectia cu Luica, linia de tramvai se lasase cu vreo 30 de centimetri in jos. A doua zi au inceput lucrarile, iar lunea viitoare traficul se va relua in conditii normale, ne asigura seful de la retele.

Conform lui Moldovan, dupa ridicarea liniilor de tramvai si efectuarea sapaturii, pana la zece metri adancime, echipele Apa Nova au reparat vechile colectoare de beton, iar, prin interiorul colectorului de pe Giurgiului, au introdus o alta teava, fabricata din rasini img_20161202_120501speciale si fibra de sticla. Aceasta va asigura etanseitatea colectorului si o mai buna scurgere a apei, deoarece materialul special are o rugoziltate mai mica decat cea a betonului.

Specialistul in retele al Apa Nova spune ca defectiunea a aparut si din cauza vechimii de peste 50, respectiv 70 de ani, a canalelor colectoare, dar si din cauza traficului greu, cu linie de tramvai, pentru care colectorul construit in 1939 nu fusese proiectat.

Pentru a evita producerea unor dezastre, a unor prabusiri ale carosabilului care sa duca la ranirea sau chiar la decesul unor persoane, Apa Nova are un program de inspectie a retelei de canalizare.

20150521_094030In fiecare an este programata pentru inspectie o anumita portiune a retelei de canalizare. Acolo unde este vorba despre canale colectoare mari, de pana la 3,50 metri inaltime, inspectia se face cu scafandrii specializati. Pentru canalele mai mici, inspectia se face cu ajutorul unor roboti, care transmit imagini din reteaua de canalizare.

Pe baza imaginilor si a constatarilor facute de catre scafandrii, specialistii companiei stabilesc urgentele, locurile unde trebuie intervenit, imediat, pentru a evita prabusirea canalizarii si a carosabilului de deasupra acesteia, ne asigura Alexandru Moldovan.

In ceea ce priveste colectoarele foarte vechi, precum cel de sub Splaiul Independentei, numit de catre specialisti „B0”, care dateaza din 1901, acestea urmeaza sa intre in reabilitare, cat de curand.

1 COMENTARIU

  1. Este interesant desi eu stiu ca in perioada „sistematizarii Capitalei” cu crearea unei Dambovite navigabile s-au construit si canale plasate fie sub Dambovita , fie alaturi de albie (zona Splai Dudescu) botezate „Caseta de ape uzate” ca sa nu ii miroasa urat „Celui mai Iubit Fiu al Poporului…. Deci logic ar fi ca vechile magistrale de pe splaiuri sa fie dezafectate si preluate de Caseta de Ape Uzzate, ca doar de aceea avem inundatie la fiecare ploaie mai mare si canalele la Marasesti devina fantani arteziene…

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.