Actorul Ion Besoiu împlinește 85 de ani

Sursa foto: www.cinemagia.ro

A rămas în sufletul publicului din mai multe generații ca Anton Lupan, căpitanul Speranței, din ”Toate pânzele sus”. Serialul anilor ’70, în regia lui Mircea Mureșan, i-a adus notorietate. Datorită lui și episodului din seria BD, difuzate și redifuzate pe posturile TV, este cunoscut și iubit și de tinerii de azi,

Puțini știu, însă, că sunt 100 de filme ce îl au pe generic pe Ion Besoiu.
Are o carieră peste 65 de ani, perioadă în care a făcut roluri memorabile în film, teatru, televiziune, teatru radiofonic.

Pentru toate acestea, a primit o stea pe Aleea Celebrităților din Piața Timpului.
A fost distins cu premiul de excelență al Cinematografiei Române (2002). În anul 2008, la cea de-a XVI-a ediție a Galei Premiilor UNITER, i-a fost acordat premiul pentru întreaga activitate în teatru, iar, în 2011, a primit Statueta Gopo, la cea de-a cincea ediţie a Galei, pentru întrega carieră.

A debutat în 1957, într-un film de război, ”Vultur 101,”, alături de Marga Barbu.
În anii ’60, apare în ”Setea”, și ”Neamul Şoimăreştilor” (regia Mircea Drăgan), ”Haiducii” (regia Dinu Cocea), ”Răscoala” (regia Mircea Mureşan), film recompensat la Festivalul de la Cannes în 1966, cu premiul pentru debut. În 1970, Sergiu Nicolaescu îl distribuie în rolul Sigismund Bathory, în filmul său ”Mihai Viteazul”. Din acel moment, cei doi creatori se vor întâlni destul de des pe platourile de filmare, chiar dacă rolurile nu sunt de aceeași amploare, a jucat și în filme de război sau de acțiune, dar și în ”Mihail, cîine de circ”, ”Ultima noapte de dragoste”, ”Francois Villon, poetul vagabond”, iar spre final, în ”Mircea” și în ”Oglinda”

Este domnitorul Gheorghe Bibescu în celebra serie Mărgelatu, creată de Doru Năstase – ”Drumul oaselor” (1980), ”Misterele Bucureștilor” (1983), și continuată de Gheorghe Vitanidis,”Masca de argint” (1985), ”Colierul de turcoaze” (1986). Cu Vitanidis colaborase și la impresionantul său film ”Ciprian Porumbescu” și pentru ”Muschetarul român”.

Probabil că nu a ratat colaborarea cu vreun regizor de film dinainte de 1989, sau altfel spus, niciun cineast nu l-a ocolit. Andrei Blaier – ”Furtuna”, ”Lumini și umbre”; Manole Marcus – ”Cartierul Veseliei!, ”Puterea și adevărul”, Actorul și sălbaticii”, ” Cianura și picătura de ploaie”; Geo Saizescu – ”Șantaj”, „Păcală”, ”Secretul lui Nemesis”.

A lucrat și cu Mircea Moldovan, Alexandru Tasos, Dan Pița, Cristina Nichituș, Mircea Danieliuc.
Iar cu Mircea Mureșan s-a întâlnit și în ”Asediul”, ”Bariera”, ”Împușcături sub clar de lună”, ”Horea”, nu doar în cele două ecranizari ale romanelor lui Rebreanu, „Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii” și ”Răscoala” și serialul de succes, ”Toate pânzele sus!”.

Este prezent și în producții recente precum ”Despre oameni și melci” (2012), ”București NonStop” (2013) și ”Poarta Albă” (2014), ”Omega Rose” (2015), și îl vom vedea împreună cu Marcel Iureș, în pelicula realizată de fiul dirijorului Sergiu Celibidache.

Ion Besoiu a avut o activitate bogată și în teatru. După cei 16 ani petrecuți pe scena Teatrului ”Radu Stanca”, din Sibiu, după care s-a mutat la București, unde a jucat la Teatrul ”Lucia Sturza Bulandra” și a fost, ulterior, timp de 12 ani directorul acestei instituții.

Printre primele sale roluri la Teatrul Bulandra, în 1967, au fost Cloșca, în ”Procesul lui Horia” de Alexandru Voitin, regia Liviu Ciulei, și Iașa, din ”Livada de vișini” de A. P. Cehov, regia Lucian Pintilie.

A fost Trigorin, în Pescărușul de A. P. Cehov, montat de Liviu Ciulei, dar și Gicu Crucescu, în ”Alibi” de Ion Baieșu, regia Cornel Todea,

A jucat Serebreakov, în ”Unchiul Vanea”, regia Alexa Visarion, (1983), Polonius, în ”Hamlet” (1985), celebrul spectacol al lui Alexandru Tocilescu, Nichi din ”Dimineața pierdută”, adaptarea Cătălinei Buzoianu, după romanul Gabrielei Adameșteanu (1986), Oronte, în ”Mizantropul” de Moliere, regia Valeriu Moisescu (1989).

După 1990, s-a reîntâlnit cu Liviu Ciulei, în 1991, în ”Visul unei nopți de vară” (Tezeu), și a continuat să joace în spectacolele Cătălinei Buzoianu

A făcut parte din distribuțiile unor spectacole de marcă realizate la Teatrul Bulandra, de Silviu Purcărete, Alexandru Darie, Mihai Măniuțiu, iar în anii 2000, Tocilescu i-a oferit două partituri împortante în ”Oblomov” și ”Final de partidă”.

Și mai amintim rolul Profesorul, din ” Există nervi” de Marin Sorescu, montat de Puiu Șerban, la Teatrul Bulandra, în 2001, spectacol pe care Ion Besoiu, îl dedica dramaturgului.

Va urca pe scenă, din nou, atunci când Teatrul Nottara, rămas fără sediu, va găsi o casă bună pentru
spectacolul ”Mobilă și durere”. A fost invitat de regizoarea Alice Barb să joace în această producție, iar publicul a venit să îl vadă și aici.

Ion Besoiu s-a născut pe 11 martie 1931, la Sibiu, unde a absolvit cursurile Academiei de Teatru şi Muzică și unde a jucat timp de 16 ani. Este, din 2001, cetățean de onoare al acestui oraș.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.