Surpriza grecească

Îndrăznesc să cred că aproape niciuna dintre reacțiile provedind din diferite capitale europene după NU-ul categoric spus de greci, duminică, planului de austeritate gândit de creditorii internationali, nu este suprinzătoare.

Era de așteptat ca nemții să susțină că ei au dreptate, preferând să uite că atunci când se chinuiau să-și reconstruiască țara după războiul pe care ei înșiși l-au provocat, nu au avut absolut nicio ezitare să facă apel la generozitatea țărilor pe care ar fi trebuit să le despăgubeasca și care au acceptat să nu mai primească înapoi banii (foarte mulți !) la care ar fi avut dreptul.

Suită acum în varful piramidei europene Germania a ajuns prea puternică pentru ca cineva să îndraznească să-i bata obrazul. C’asa-i în politică.

Era de așteptat ca președintele Eurogrupului să susțină că prin votul lor grecii s-au auto-exclus din zona euro, deși întrebarea de pe buletinele de vot nu avea nicio legătură cu apartenența la moneda unică și în ciuda faptului că, pur si simplu, nu există nicio modalitate legală de a da o țară afară din zona euro.

Era de așteptat și ca Franța să cheme Germania la discuții între patru ochi, pentru că Francois Hollande nu poate să ignore apelurile radicalilor de stânga și nici nu-și poate permite să mimimizeze pericolul pe care l-ar reprezenta Frontul Național dacă zona euro ar începe să se descompună.

Surprinzător pentru mine a fost faptul că partidele grecești de opozitie, adică cele care au militat până în ultima clipă pentru un DA la referendum, nu doar că și-au recunoscut înfrângerea (Antonis Samaras a demisionat din fruntea Noii Democrații) dar au și anunțat oficial că de-acum încolo îl vor ….. sprijini pe Alexis Tsipras în viitoarele negocieri cu creditorii internaționali ( !?).

Să nu-ți vină să crezi !

Adică în loc să se ducă la Bruxelles să ceara europenilor să boicoteze, să strângă cu ușa, să dezavueze, guvernul ticălos, aventurist, anti-european, inconștient, care au vândut țara comunismului, care a mintit poporul, care se pupă cu Putin, etc. etc. partidele de dreapta și centru-dreapta de la Atena pur și simplu au înțeles că majoritatea grecilor nu sunt de acord cu ele.

Asa că au luat singura decizie rezonabilă și anume sa sprijine demersul internațional al țării în sensul dorit de majoritatea electorarului, indiferent dacă lor le convine sau nu.

Păi, nu mai înțeleg nimc : ce fel de opoziție o mai fi și asta ?

Noroc că noi, în Romania, suntem cu capul pe umeri și nu ne luam după asemenea exemple demne de dispreț.

 

 

 

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.