Povestea Mucenicilor şi tradiţiile româneşti

Biserica îi sărbătoreşte în fiecare an, pe 9 martie, pe cei 40 de mucenici din Sevastia, foşti soldaţi ai împăratului Licinus, care au refuzat să-şi renege religia. În anul 320, conform izvoarelor istorice, Agricolae, guveratorul Armeniei, le-a cerut acestora să se închine idolilor. Pentru refuzul lor, guvernatorul a decis întemniţarea mucenicilor pe o perioadă de 8 zile, timp în care au fost torturaţi prin lovirea cu pietre.

muceniciVăzând că aceştia tot nu sunt dispuşi să renunţe la creştinism, Agricolae a hotărât să îi condamne la moarte prin înghetare în lacul Sevastiei. Dintre toţi cei 40, unul a decis să renunţe la creştinism, însă în momentul în care a ieşit din lac a murit pe loc. Locul acestuia a fost luat de un soldat.

În decursul nopţii în care mucenicii s-au aflat în lac, s-au petrecut mai multe minuni: iniţial, apa lacului s-a încălzit, topind gheaţa, iar apoi 40 de cununi strălucitoare s-au pogorat din Ceruri deasupra mucenicilor.

La auzul acestor vesti, guvernatorul a decis să îi scoată din lac şi a cerut să le fie zdrobite fluierele picioarelor, iar apoi să fie lăsaţi să moară. Trupurile lor au fost arse, iar cenuşa a fost aruncată în lac. Moastele mucenicilor se pot găsi, însă, în diverse biserici ortodoxe.

Sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia se suprapunea cu începerea anului agricol. Astfel, a apărut o sărbătoare tradiţională romanească, cunoscută sub numele de Mucenici sau Măcinici. În popor, această zi reprezintă sfârşitul zilelor babelor şi precedă zilele moşilor. Conform tradiţiei, zilele ce urmează ar trebui să fie calde.

Potrivit unei vechi legende, de ziua Sfinţilor 40 de Mucenici nu este bine să munceşti. Legenda spune că, în vremuri de demult, de ziua Sfinţilor, un ţăran semăna mazăre pe ogor. Mucenicii l-au văzut şi i-au cerut lui Dumnezeu să-l pedepsească. Domnul a fost, însă, îngăduitor şi le-a cerut să îl ierte, ba chiar să îi sporească fiecare dintre ei recolta. Omul s-a bucurat mult când s-a trezit că are de 40 de ori mai multă mazăre. În anul următor, lacom, şi-a semănat câmpul tot în această zi. Însă, de data aceasta, sfinţii l-au pedepsit şi i-au dat 40 de săptămâni de boală.

Românii obişnuiesc ca în această zi să facă o serie de ritualuri pentru alungarea frigului precum: lovirea pământului cu maiuri sau bâte, jocul copiilor peste foc, sau rostirea de descântece pentru venirea căldurii.
De asemenea, în zonele rurale se obişnuieşte ca pe data de 9 martie a fiecărui an, cei care lucrează pământul să scoată plugul la arat.
Astăzi, după ce ies de la biserică, femeile dau de pomană pentru sufletul morţilor mucenici, preparate specifice acestei zile

Dintre toate practicile străvechi, cea mai întâlnită este prepararea unor figurine din aluat sub forma cifrei 8.
Conform Bisericii Ortodoxe, mucenicii pe care îi gătesc gospodinele sunt o ofrandă adusă sacrificiului pentru credinţă a celor 40 de ostaşi creştini. În unele zone se prepară sub forma unor colăcei copţi în cuptor, în formă de opt sau de om, glazuraţi cu miere sau cu sirop de zahăr.
Mucenicii din aluat se mai prepară şi ca o fiertură. Din aluat se fac opturi mici care se fierb ca pastele făinoase, într-un sirop. Mucenicii, fie ei fierţi sau copţi, se dau de pomană de sufletul morţilor.

Reţeta mucenicilor moldoveneşti:

Ingrediente pentru aluat: 1 kg faină, 20 g drojdie, litru de apă (puteţi amesteca apa cu lapte) şi un praf de sare.mucenici moldovenesti
Ingrediente pentru glazură: 2 ouă, 1 cană zahăr alb sau cană miere, 1 cană de apă şi 250 g nuci măcinate, drojdie şi apă (apa/lapte).

Ingredientele pentru aluat se frământă 10 minute. Se lasă la crescut o oră, apoi se modelează în forma de 8-uri. Se lasă încă o jumătate de oră la crescut în tavă. Se ung apoi cu ou şi se bagă la cuptor. Se coc la foc potrivit până se rumenesc (cca 20 minute).

Între timp se face pe foc un sirop din apă şi zahăr (sau miere). Când mucenicii s-au răcit se pune siropul cald. Se aşază pe un platou, unde se toarnă restul de sirop peste ei şi se presară cu nucă măcinată.

Reţeta mucenicilor munteneşti:

mucenici muntenestiIngrediente pentru aluat: 1 cană faină albă, liguriţă de sare, cană lapte.
Ingrediente pentru zeamă: zahăr sau miere după gust, 3-4 litri de apă pentru fiert, cană de nuci măcinate, 1 linguriţă scorţisoară şi linguriţă coajă de lămâie.

Din lapte, făină şi sare se face un aluat care trebuie să fie elastic. Se frământă zece minute. Se lasă o jumătate de oră la temperatura camerei. Modelaţi suluri lungi şi groase de 0,5 cm. Faceţi apoi inele mici şi răsuciţi-le în formă de opt. Puneţi-le pe o tavă şi uscaţi-le în cuptor 10 minute la foc potrivit.

Între timp pregătiţi zeama. Se pun la fiert 3-4 litri de apă la care adăugaţi zahăr după gust şi coajă de lămâie. Când fierbe, reduceţi focul la jumătate şi adaugaţi „8-urile“ din aluat. Amestecaţi cu grijă să nu se lipească. Lăsaţi-le să fiarbă 10-15 minute. Nucile şi scorţişoara se adaugă la final.

Lasă un răspuns