Ebola este un pericol mai mare pentru ziaristi decat gloantele

O misiune într-o ţară unde virusul Ebola ucide jumătate dintre persoanele contaminate îi face pe jurnalişti, chiar şi pe cei obişnuiţi cu locurile periculoase, să trăiască într-o stare de frică permanentă, ei mărturisind că se tem mai mult să lucreze în zone afectate de această boală decât în cele unde au loc conflicte armate, se arată într-un articol publicat iari de revista Le Courrier International.

„Cel mai mare pericol, într-o zonă de război, este că nu vezi inamicul. Dar şi aici în Liberia suntem tot în faţa unui război în care nimeni nu a văzut inamicul”, remarcă fotoreporterul francez Jerome Delay, trimis de agenţia Associated Press în Liberia.

Obişnuit să acopere zonele de conflict unde se teme de „gloanţe şi macete”, el recunoaşte că de data aceasta îi e frică pentru sănătatea sa. „În loc de cască şi vestă antiglonţ acum port un combinezon, cizme de cauciuc, mănuşi, o mască şi o cantitate de clor suficientă pentru dezinfectarea unei piscine de 50.000 de litri”, explică fotoreporterul, admiţând totuşi că niciun echipament de protecţie nu exclude infectarea cu virusul ucigaş.

Activitatea într-o ţară africană afectată de epidemia de Ebola este o sarcină complicată pentru ziariştii obişnuiţi cu alte pericole. „Prima regulă este să nu atingi pe nimeni”, notează Lenny Bernstein, reporter al publicaţiei The Washington Post. El îşi verifică foarte des temperatura după ce a realizat timp de 12 zile un reportaj în Liberia, unde a dat mâna cu mai multe persoane uitând protocolul ce i-a fost indicat, adică să nu atingă pe nimeni, sfat pe care însă majoritatea localnicilor nu-l pot respecta, astfel că ei joacă permanent ruleta rusească.

Pentru a reduce riscul de a fi răpiţi în zonele de conflict reporterii îşi iau diferite măsuri de precauţie, cum ar fi schimbarea frecventă a hotelului unde sunt cazaţi şi a restaurantelor unde iau masa, scrie ziaristul publicaţiei americane The Atlantic, Sam Sturgis, într-un reportaj despre experienţa sa din Sierra Leone, o altă ţară afectată de epidemie. Pentru a evita infectarea cu Ebola ziariştii trebuie să respecte riguros alte proceduri, cum ar fi de exemplu ca de fiecare dată să fotografieze de la o distanţă care să excludă riscul vreunui contact uman, explică el.

Nici după revenirea acasă teama nu părăseşte ziariştii care au încheiat astfel de misiuni. „Perioada de incubaţie a virusului, care este de trei săptămâni, a fost foarte grea. Nu îndrăznea să-şi sărute soţia (…), dormea pe canapea şi îşi controla temperatura de 12 ori pe zi”, povesteşte Sam Sturgis despre Carl de Souza, fotograf al agenţiei Associated Press.

Totuşi, pericolele nu îi determină pe ziarişti să părăsească zonele atinse de virus, scrie Sophie Langlois pe site-ul postului Radio Canada. „Plec acolo pentru că în această criză şi dezinformarea ucide. Sunt convinsă că informaţia corectă, cea care oferă explicaţii în loc să inspire teamă, poate să reducă bilanţul înfricoşător al unei crize fără precedent. Trebuie să combatem teama, care este mai contagioasă decât virusul”, conchide ziarista postului canadian.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.