Evenimente muzicale la Radio România

• Richard Strauss 150 la Radio România Muzical

Anul 2014 a fost declarat Anul Richard Strauss pentru că în 11 iunie se împlinesc 150 de ani de la naşterea acestui celebru compozitor german, exponent al stilului post-romantic de la finalul secolului al XIX-lea şi din prima jumătate a secolului XX.

În mod firesc, Radio România Muzical, unicul post românesc dedicat muzicii clasice, îi dedică lui Richard Strauss o ediţie specială a emisiunii Filă de calendar cu Anca Ioana Andriescu, chiar în ziua aniversării compozitorului: miercuri, 11 iunie, între orele 10:00 şi 13:00.

De asemenea, între 9 şi 13 iunie, compozitorul săptămânii la Radio România Muzical (ora 12:00) este acelaşi Richard Strauss, într-un serial din cadrul emisiunii Arpeggio, cu Ana Voinescu.

Joi, 12 iunie, de la ora 21:00, Radio România Muzical transmite în direct concertul susţinut la Paris de Orchestra Naţională a Franţei, dirijor Semyon Bychkov – cu un program în care regăsim câteva dintre cele mai importante lucrări simfonice semnate de Richard Strauss, comentator – Anca Ioana Andriescu.

Duminică, 15 iunie, de la ora 19:30, poate fi ascultat la Opera în interpretări de referinţă (realizator Jeanine Costache), în premieră românească, un album ce cuprinde opera Elektra de Richard Strauss; este un disc lansat în 11 iunie 2014, special pentru aniversarea lui Richard Strauss, pe coperta sa regăsindu-se nume mari precum soprana Waltraud Meier şi basul René Pape.

Spectacolul a fost înregistrat la Semperoper din Dresda, spaţiul care a găzduit premierele a nouă dintre operele straussiene; producţia a fost realizată sub bagheta reputatului dirijor Christian Thielemann.

Iar din 19 iunie, în fiecare joi de la ora 19:00, Anca Andriescu prezintă emisiunea Richard Strauss 150 – având în prim-plan creaţia vastă a compozitorului născut în 11 iunie 1864 la München şi stins din viaţă în 8 septembrie 1949 la Garmisch.

Richard Strauss rămâne unul dintre cele mai importante nume de compozitori din spaţiul germanic, un creator care a dus suflul romantic până spre jumătatea secolului XX – într-o vreme când majoritatea compozitorilor simţeau nevoia să experimenteze tehnicile avangardei.

Deşi a scris şi muzică de cameră, cele mai importante opusuri semnate de Richard Strauss sunt reprezentate de partiturile simfonice şi de operă. Sunt mulţi cei care cunosc debutul poemului simfonic Aşa grăit-a Zarathustra, inclus în coloana sonoră a filmului 2001: A Space Odyssey, în regia lui Stanley Kubrick.

Alături de Aşa grăit-a Zarathustra stau şi alte poeme simfonice aflate foarte des pe afişele concertelor din întreaga lume: Till Eulenspiegel, Don Juan, Don Quixote, Moarte şi transfiguraţie, O viaţă de erou, ca şi cele două simfonii programatice Simfonia Alpilor şi Simfonia Domestică.

Laboratorul de creaţie al lui Richard Strauss rămâne însă genul liric – aproape 20 de opere în care a trecut de la romantism, la expresionism şi din nou la un limbaj cu accente post-romantice: Cavalerul rozelor, Elektra, Ariadna la Naxos, Capriccio sunt titluri care se joacă şi astăzi cu mare succes în marile teatre de operă ale lumii.

Este cunoscută şi relaţia tensionată pe care Richard Strauss a avut-o cu liderii nazişti din Germania interbelică. În 1933 a fost numit preşedinte al Reichsmusikkammer, deşi nu era un simpatizant al partidului nazist; a acceptat această funcţie poate şi în speranţa de a-şi proteja nora şi nepoţii, care erau evrei.

În 1935, a fost destituit după ce Gestapo-ul interceptase o scrisoare adresată de Strauss lui Stefan Zweig, libretistul său, evreu de origine – scrisoarea ridiculiza atitudinea naziştilor faţă de evrei. De altfel, Richard Strauss a hotărât să părăsească Berlinul pentru Viena şi apoi pentru Garmisch, tocmai în dorinţa de a-şi proteja familia.

Remarcabil orchestrator, un om plin de idei şi nu în ultimul rând, un compozitor care a avut de transmis publicului un mesaj valabil şi astăzi: acesta a fost Richard Strauss, pe care-l puteţi (re)descoperi zilele acestea şi pe parcursul verii 2014 în emisiunile Radio România Muzical, în FM (97.6 şi 104.8) sau pe site-ul www.romania-muzical.ro.

• Visul unei nopţi de vară ne învăluie la Sala Radio

Ce poate fi mai potrivit în primele zile de vară decât o imaginară călătorie muzicală către Visul unei nopţi de vară?

La doar 17 ani, compozitorul romantic Felix Mendelssohn a conceput o uvertură inspirată de celebra piesă de teatru a lui Shakespeare, urmată apoi de o suită pe care a definitivat-o cu puţini ani înainte de dispariţia sa.

Lucrarea a devenit foarte cunoscută mai ales graţie celebrului Marş Nupţial, după ce, în 1858, marşul a fost interpretat la căsătoria Prinţesei Vicky (fiica reginei Victoria) cu Prinţul Friedrich al Prusiei.

Vineri, 13 iunie (19:00), la Sala Radio, Visul unei nopţi de vară va prinde viaţă în interpretarea Orchestrei Naţionale Radio, sub bagheta dirijorului de origine italiană David Crescenzi.

Muzicianul este invitat permanent al Operei Naţionale Române Timişoara, iar cartea sa de vizită include o variată experienţă artistică la Teatrul St. Carlo din Napoli, Opera din Cairo (Egipt) sau Teatrul Carlo Felice din Genova şi alături de ansambluri ca Orchestra Operei din Zagreb, Orchestra de Cameră din Bologna, Filarmonicile din Alessandria şi Piemonte, Orchestra Teatrului Reggio din Parma ş.a.

Evenimentul se va derula cu participarea sopranei Veronica Anuşca şi a mezzosopranei Mihaela Işpan şi este susţinut cu sprijinul Operei Naţionale Bucureşti.

Veronica Anuşca se bucură de o activitate bogată la Bucureşti şi în ţară, colaborează cu diferite instituţii printre care Opera Naţională Bucureşti, Filarmonica George Enescu Bucureşti, Radiodifuziunea Română, Filarmonica Ion Dumitrescu din Râmnicu-Vâlcea, Filarmonica Botoşani şi este solista Catedralei Sf. Iosif Bucureşti.

A urmat cursuri de specializare cu nume importante precum: Cristian Badea, Georg Beckmann, Marina Krilovici, Ionel Pantea, Mariana Nicolesco, etc. şi are un palmares impresionant de premii şi distincţii.

Mezzosoprana Mihaela Işpan este în prezent solistă a Operei Naţionale din Bucureşti şi a colaborat cu Filarmonicile din Arad, Timişoara precum şi cu Filarmonica George Enescu, cu Operele Naţionale din Cluj-Napoca şi Timişoara, Corul De Juventute al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Îşi va da concursul Corul Academic Radio, pregătit de dirijorul Dan Mihai Goia.

Tot în seara de 13 iunie veţi asculta şi una dintre cele mai apreciate partituri pentru vioară şi orchestră: Concertul în mi minor pentru vioară şi orchestră, de Mendelssohn.

Concertul va fi o ocazie de a îl aplauda pe violonistul Gabriel Croitoru, care a obţinut, din anul 2008, prin concurs, dreptul de a cânta pe vioara de patrimoniu universal Guarneri del Gesu, care a aparţinut lui George Enescu, instrument aflat în administrarea Muzeului Naţional George Enescu.

Cu peste o mie de apariţii scenice, violonistul Gabriel Croitoru este un muzician cu o bogată prezenţă în viaţa muzicală: solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio România, al Filarmonicii din Ploieşti şi prim violonist al Cvartetului de Stat Transilvan al Filarmonicii din Cluj-Napoca.

Gabriel Croitoru a evoluat ca solist în compania unor orchestre importante din întreaga lume, cum ar fi: London Royal Philharmonic, Orchestra de cameră Regina Sofia, orchestrele simfonice din Monte-Carlo, Salonic, Malaga, Sevilla, Galicia, Pamplona, Cannes, Lyon ş.a.

A fost aplaudat în recitaluri în: Franţa, Spania, Germania, Belgia, Olanda, Italia, China, Bulgaria, S.U.A.

Pentru alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio vă rugăm să consultaţi site-ul www.orchestreradio.ro sau www.orchestreradio.com.

Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în magazinele Germanos şi la casa de bilete a Sălii Radio.

• Ansamblul Ars Ventus prezintă în Studioul Alfred Alessandrescu un eveniment ce îmbină muzica şi artele vizuale

Aşa cum şi-a obişnuit deja publicul, Studioul Alfred Alessandrescu, spaţiu mai intim dedicat muzicii, situat tot în clădirea Radio România, propune seri speciale, în cadrul cărora muzica de cameră se îmbină fericit cu proiecţii vizuale.

Un astfel de recital complex – sub titlul Vibraţii convergente – este cel la care vă invită marţi, 17 iunie (ora 19:00), în Studioul Alfred Alessandrescu, ansamblul Ars Ventus.

Gabriela Petecilă (flaut), Valentin Ghiţă (oboi), Emil Vişenescu (clarinet), Ionuţ Roşca (fagot), Cristian Borcan (corn) şi Andreea Butnaru (pian) – vă propun un repertoriu divers.

Veţi asculta lucrări semnate de Rimski-Korsakov, un adevărat maestru al orchestraţiei, inspirat deseori de teme muzicale din folclorul rus (Cvintet cu pian în si bemol major), Poulenc, prolific compozitor francez al sec. XX (Trio pentru oboi, fagot şi pian şi Sextet pentru pian şi suflători) şi Saint-Saëns, muzician romantic rămas în memoria publicului mai ales datorită celebrei lucrări coregrafiate sub titlul Moartea lebedei (Caprice sur des airs Danois et Russes).

Dimensiunea vizuală a evenimentului este semnată de Cosmin Ivan, care ne va dezvălui, prin ingenioase proiecţii video, capacitatea muzicii de a se metamorfoza în cele mai spectaculoase moduri.

Pentru alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio vă rugăm să consultaţi site-ul www.orchestreradio.ro sau www.orchestreradio.com.

Evenimentul din 17 iunie este cu intrare liberă, în limita locurilor disponibile.

Accesul la Sala Radio, cu transportul în comun, se poate face cu liniile de tramvai nr. 24 şi 44 până la staţia Radio România – Piaţa Virgiliu (Str. Berzei la intersecţia cu Ştirbei Vodă, în apropierea străzii Berthelot). Puteţi de asemenea alege mijloacele de transport care circulă în apropiere – Str. Mircea Vulcănescu, Str. Berzei, Str. Ştirbei Vodă, Bd. Eroilor, Calea Plevnei, Bd. Dinicu Golescu – autobuzele 133, 178, 126, 168, 226, 368 etc.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.